Senzaționalism și prejudecăți
Scris de bookblog.ro • 8 June 2011 • in categoria Editoriale, Alice Teodorescu, Recomandari, Ioan Todoran
Săptămâna trecută presa românească a discutat pe larg cazurile unor tineri care au decis să-şi pună capăt vieţii la o vârstă mult prea fragedă. În cinci zile au fost trei asemenea tragedii, în părţi diferite ale ţării, cea mai în vârstă persoană din cele trei având 23 de ani...
Motivaţiile complete din spatele acestor gesturi ne vor rămâne probabil necunoscute. Cred că mare parte din noi am avut diverse probleme în studenţie sau în timpul liceului: poate cu banii, poate cu examene restante, situaţii familiale complicate ori pur şi simplu perioade mai proaste. Şi totuşi, aceste probleme nu par suficiente pentru a duce astfel de gesturi. De aceea, credem că atenţia ar trebui mutată din utilizarea acestor drame pe post de ”breaking news” spre încercarea de a înţelege problemele prin care trec tinerii şi căutarea unor soluţii. Ce putem face noi ceilalţi, în calitate de colegi, prieteni sau părinţi astfel încât aşa ceva să nu se întâmple cuiva de lângă noi?
Din păcate, presa a găsit în aceste drame prilej de a realiza articole detaliate, pline de titluri bombastice, nedocumentate, aruncând în aceeaşi oală elemente care nu duc decât la derută. Citiţi totuşi un blog despre cărţi şi despre asta vrem să vă vorbim în continuare. În cazul sinuciderii Ralucăi Drăguşin, Evenimentul zilei a publicat pe 24 mai un articol* în care se susţinea că ”Raluca şi-a ”cumpărat” moartea din Magazinul de sinucideri”, autorii referindu-se la romanul Magazinul de sinucideri al lui Jean Teulé, apărut în colecţia Strada Ficţiunii a editurii All. Doar pentru simplul fapt că acesta a fost ultimul roman citit de Raluca, presa a simţit nevoia să facă o conexiune deplasată, iar titlul menţionat sună jalnic. Mai mult decât atât, nu are nici un sens în ansamblul articolului, din moment ce autorii continuă menţionând opinia ziarului francez Le Point asupra cărţii: ”o lectură care te va înviora şi îţi va ridica moralul”. În ciuda titlului şiret, volumul nu este unul care să îndemne la suicid, ci din contră. Reluăm cele exprimate într-o amplă recenzie pe care o puteţi citi aici, reîntărind ideea că romanul este unul satiric, care aruncă un ochi critic tocmai asupra superficialităţii şi ignoranţei de care suntem înconjuraţi în societatea actuală.
Dacă tot mai aveţi nevoie de argumente, puteţi găsi în Dilema Veche aici, recenzia fiind semnată de Claudiu Constantinescu, el considerând că Magazinul de sinucideri este un ”roman inteligent şi amuzant”. De asemenea, în declaraţia editurii All se regăsesc următoarele: ”Magazinul de sinucideri de Jean Teulé este o satiră la adresa socieţii contemporane, consumatoristă şi a tehnicilor de marketing folosite şi nicidecum o carte care să împingă la gesturi extreme.
Tema dramatică, dar şi absurdă a sinuciderii este ridiculizată cu incredibil curaj, în aşa fel încât frica cea mare, depresia şi neantul sunt pur şi simplu spulberate. Deşi rafinat, umorul lui Jean Teulé te copleşeşte progresiv şi magnetic, te învăluie ridicându-ţi tonusul energetic şi creându-ţi o stare de confort spiritual deplin. Scriitorul se dovedeşte un şaman, care prin incantaţie transformă întunericul în lumină şi disperarea în speranţă. (extras din recenzia cărţii publicată pe blogul elefant.ro, autor profesor universitar doctor Florin Tudose). Cartea lui Jean Teulé este un exerciţiu de umor negru extrem de reuşit, este o carte proaspătă, dar erudită; lucidă, dar optimistă – un optimism molipsitor; satirică, dar revigorantă.”
Ne întrebăm cum se face că oameni cu o anumită specializare în domeniu susţin toate cele de mai sus, însă cei doi jurnalişti care au semnat articolul din Evz au ”simţit” că trebuie să coreleze titlul romanului de o decizie tragică. Şi lucrurile nu se opresc aici.
Alte elemente aruncate de-a valma în articol sunt preferinţele muzicale ale fetei (Pink Floyd) sau îmbrăcămintea adoptată de ea (accesorii rock). Nu e dificil să ne imaginăm ce am putea înţelege dacă am lua de bun un asemenea articol. E chiar atât de greu să prezinţi un asemenea caz într-un mod simplu, mai uman şi fără supoziţii inutile? Sau poate că e mai uşor să alegi prejudecăţi existente în mentalul colectiv, cum că rockerii ar avea tendinţe suicidale sau că o anumită cultură postmodernă poate încuraja astfel de gesturi, pentru a crea valurile de simpatie şi tiraje necesare. În fond, e încă un caz de tratare facilă, fără o documentare clară, a unei ştiri pentru a ”surprinde senzaţionalul” acolo unde acesta lipseşte cu desăvârşire. Se pare, însă, că aceste insinuări continuă, fiindcă ziarul continuă pe aceeaşi linie, o dată cu un nou caz de sinucidere, a unui elev de 17 ani: ”Aşa cum EVZ a relatat, adolescenta a citit, înainte de a decide să părăsească această lume,Magazinul de sinucideri, carte găsită în garsoniera în care locuia.”**
Problemele adolescenţilor se află în altă parte, nu în cărţile pe care le citesc.
Nu ne place să scriem despre cărţi în asemenea contexte şi de aceea sperăm ca senzaţionalul să rămână apanajul tabloidelor, iar asemenea articole să nu devină un lucru obişnuit.
*articolul în cauză poate fi găsit aici
**idem aici
Scris de Ioan Todoran, Alice Teodorescu
Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Oamenii se sinucid ptr. ca au probleme, nu ptr. ca citesc carti.
Pe de alta parte, daca citesti carti proaste, asculti muzica proasta si ai prieteni prosti, e posibil sa ajungi sa te sinucizi, ptr. ca nu inveti nimic in viata si la prima problema vei fi doborat de evenimente.
Interzicerea unor carti, oricat de proaste, nu ar fi insa o solutie, ptr. ca sa declari o carte proasta e intotdeauna o decizie subiectiva. Solutia ar fi promovarea valorilor si respingerea non-valorilor in medii ca scoala, familia, mass-media.
Ceea ce nu se va intampla niciodata la noi. -
Aceste gesturi disperate sunt extrem de triste şi de dureroase; ele depun mărturie şi despre viciile societăţii româneşti, care nu apreciază valorile specifice tinereţii, entuziasmul, optimismul, curiozitatea, imaginaţia. Cum altfel s-ar explica exodul valorilor tinere, a multor absolvenţi eminenţi de facultate, care aleg străinătatea fiindcă la noi nu li se oferă posturi pe măsură? În România, mediocrităţile stăpânesc toate domeniile, începând cu Parlamentul şi sfârşind cu primăria sătească, burtoşii semianalfabeţi cu bani conduc ţara.
Presa e datoare să menţioneze şi aceste tragedii, dar cu sobrietate şi tact, cu luciditate şi simţul măsurii.
ioana_m spune:
8 June 2011 | 12:16 pm
Am citit si eu articolele cand au aparut si m-am simtit revoltata. Setea de senzational este uluitoare si mi-e scarba de faptul ca se profita de durerea familiilor si de tragedia prin care au trecut cei care s-au sinucis. Nici eu nu cred ca motivele sunt cartile pe care le citesc, muzica pe care o asculta sau prietenii pe care ii au acestia. Adolescenta e o periaoda de tranzitie foarte grea. Atunci se construieste sistemul de valori si ne dam seama ca lumea nu e chiar asa de roz. Iar lipsa unui sprijin din partea parintilor sau a profesorilor contribuie mult la acest fenomen complex.