Structura articolului:
a. Primele tentative de a înfiinţa reviste româneşti
- domnul Racocea, translator în Liov, 1817
- domnul Carcalechi, Buda, 1822
- domnul Ion Heliade Rădulescu, Muntenia, 1827

Pentru a scoate o revistă românească, liderii de opinie din principatele române „aşteptară toate de la vreme şi de la împrejurări”.

1 iunie 1829: Iaşi, apare „Albina românească”
1829: Bucureşti, apare „Curierul românesc”

b. Reviste româneşti trainice şi trecătoare
Valahia:
MUZEUL NAŢIONAL
GAZETA TEATRULUI
CURIOZUL
PĂMNTEANUL
MOZAICUL
CURIERUL DE AMBE SEXE
VESTITORUL BISERICESC
CANTORUL DE AVIS

Moldova:
ALĂUTA ROMNEASCĂ
FOAIA SĂTEASCĂ
OZIRIS

Ardeal:
FOAIA DUMINICII
GAZETA DE TRANSILVANIA
FOAIA INIMII

c. Menţionarea liderilor în presa românească: Gh. Asachi, Ion H. Rădulescu şi G. Bariţiu.

d. Planul făuririi revistei

„Albina este prea moldovenească, Curierul, cu dreptate poate, nu prea ne bagă în seamă, Foaia inimii, din pricina unor greutăţi deosebite, nu este în putinţă de a avea împărtăşire de înaintirile intelectuale ce se fac în ambele principaturi. O foaie dar, care, părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura naţională, o foaie care, făcând abnegaţie de loc, ar fi numai o foaie românească şi prin urmare, s-ar îndeletnici cu producţiile româneşti, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune, această foaie zic ar împlini o mare lipsă în literatura noastră. O asemenea foaie ne vom sili ca să fie Dacia literară. ”

e. Principiile revistei
I. „Foaia noastră va fi un repertoriu general al literaturii româneşti în care, ca într-o oglindă, se vor vedea scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bănăţeni, bucovineni, fieştecare cu ideile sale, cu limba sa, cu tipul său.”
II. „Critica noastră va fi nepărtinitoare: vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmaşi ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari în judecăţile noastre literare. […] În sfârşit, ţelul nostru este realizarea dorinţei ca românii să aibă o limbă şi literatură comună pentru toţi.”

f. Mania traducerii
„Dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul naţional. […] Traducţiile nu fac o literatură. […] Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi de poetice, pentru ca să putem găsi şi la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţii.”

g. Structura revistei
I. „compuneri originale ale conlucrătorilor foaiei”
II. articole originale din celelalte jurnaluri româneşti
III. critica cărţilor nou ieşite în deosebitele provincii ale Daciei
IV. „Telegraful Daciei”, ştiri culturale, editoriale

Reviste similare în alte ţări:

GERMANIA: „Athenaeum” (1798-1800)
Directori: Fraţii Schlegel

ITALIA: „Il Conciliatore” (1818-1819)
Director: Silvio Pellico