Dacă totul a devenit portocaliu - așa, precum bookblog.ro ;) - în jur de la atâția dovlecei, am zis să vă povestim despre cărțile horror citite de noi.

Pentru a intra în starea propice unei nopți de groază, sau dacă pur și simplu sunteți fani ai genului, încercați una dintre recomandările de mai jos:

Cutia cu fantome – Joe Hill
Ei, asta e o carte care nu mi-a plăcut. Romanul reprezintă un amalgam de elemente care deja par stereotipale: fantome, moarte, durere, mult sânge, teamă, confuzie între real şi halucinaţie, detalii morbide, naturalism, depresie, practic un întreg buchet de detalii din „zona dark”.

Culmea e că lectura nu m-a înspăimântat, aşa cum cred că ar trebui s-o facă poveştile de groază, ci m-a dezgustat şi cam atât. Personajul principal, Jude, este un rocker îmbătrânit, obosit după o viaţă risipită în droguri, alcool, fără ţintă şi fără să vadă la orizont un viitor prea luminos. Are relaţii cu fete mult mai tinere decât el, adolescente adepte ale stilului goth, impresionate că ajung in patul idolului lor.

Viaţa şi aşa haotică a lui Jude este dată complet peste cap în momentul în care se trezeşte cu un cadou nedorit: costumul unui om mort, care se dovedeşte a fi o fantomă - tatăl vitreg al unei foste iubite care s-a sinucis.

Fantoma vrea răzbunare, şi reuşeşte să dispună de o enervantă ubicuitate. Jude nu scapă de ea nici dacă încearcă să ardă costumul şi nici dacă fuge pur şi simplu din casă, încotro vede cu ochii. El şi iubita lui sunt urmăriţi, răniţi, hăituiţi, alungaţi, fetei i se induce gândul de a-şi lua viaţa, iar rockerul se trezeşte cu intenţii care nu-i aparţin, de-a o ucide. De ce se întâmplă toate acestea şi dacă scapă sau nu personajele cu viaţă, vă las plăcerea morbidă de-a afla singuri.
Cumpără acum
 

Domnişoara Christina – Mircea Eliade
V-aţi fi aşteptat să îl vedeţi pe Eliade recomandat în categoria lecturilor horror? Puţin probabil. Şi totuşi, proza lui fantastică are capacitatea de a-ţi da fiori pe şira spinării. De fiecare dată când citeam cartea, mi se părea mai frig în jur. Eliade a reuşit să îmi inducă senzaţia de gol, ceaţă, răcoare a unei lumi de dincolo şi o apropiere imaterială şi totuşi înspăimântător de iminentă a unei fiinţe din universul morţilor – strigoiul, de această dată o femeie frumoasă, tânără, dar cu ceva atât de demonic şi de tulbure în apariţiile ei, ceva aducător de moarte...

Domnişoara Christina îi subjugă pe toţi cei prezenţi în casa blestemată în care se credea că a fost omorâtă, iar cine îi trecea pragul intra implicit în jocul ei nebun şi bolnav. Tabloul care o înfăţişa era cu atât mai înfiorător cu cât părea fereastra ei de trecere dinspre universul umbrelor întunecate spre lumea celor vii:

“Toţi simţiră de la început aceasta. În odaie mirosea a sulfină şi a aer închis. Era parcă mai răcoare, dar o răcoare melancolică şi artificială. […] Dl Nazarie simţi teroarea ca o gheară apăsându-i pieptul. Domnişoara Christina zâmbea din portretul lui Mire, parcă l-ar fi privit într-adins pe el. Era o fată foarte tânără, îmbrăcată într-o rochie lungă, cu talia subţire şi înaltă, cu buclele negre lăsate pe umeri. […] Dl Nazarie rămăsese încremenit de cum dăduse cu ochii de portret. La început, i s-a părut că vede din nou nălucirea din noaptea trecută, chipul acela de abur care se apropiase atunci, la masă, de umerii dnei Moscu. Teroarea îl împietrise.”
Cumpără acum

Marinela Gheorghe

Shining - Stephen King
Shining a venit ca o surpriză plăcută pentru că amânasem mult citirea lui. În mintea mea, era un clşeu al cărţilor de gen. M-a prins de la primele pagini, iar magia pe care King ştie s-o creeze m-a învăluit de fiecare dată când deschideam cartea şi citeam câteva propoziţii. O magie neagră, deicioasă, care îmi trimitea fiori pe şira spinării şi îmi făcea pielea de găină. N-am să uit niciodată scenele în are hotelul se umplea de zgomotul petrecerilor de altă dată, deşi era gol, iar visele mi-au fost bântuite o vreme de tufişurile tunse în formă de animale din curtea hotelului, care păreau că prind viaţă şi sunt gata să-l înşface pe băieţel.
Cumpără acum
 

Cronicile din Blackstone - John Saul
Din Cronicile din Blackstone n-aş putea reproduce o imagine exactă pentru că sunt doar frânturi în mintea mea, la fel cum un coşmar uneori ţi-l aminteşti mult mai puţin în imagini şi mult mai clar în senzaţia pe care ţi-a dat-o. La fel şi cartea lui Saul, în care este vorba despre un spital de nebuni ce trebuia demolat dar care nu voia să se lase uitat, mi-a rămas întipărită în minte. Poate datorită faptului că îmi dădea o senzaţie atât de puternică de nelinişte, de parcă ceva trebuia să mi se întâmple mie. Parcă auzeam zgomote şi mă simţeam privită, încat nu puteam să citesc decât dacă mai era cineva cu mine în locul în care citeam, cineva care să mă ancoreze în realitatea mea, diferită de cea a cărţii în care nebunia şi paranoia mergeau mână în mână.
Andrea Balint

Complete Stories and Poems – Edgar Allan Poe
Pentru mine, maestrul literaturii gotice va rămâne mereu Edgar Allan Poe. Fie că vorbim despre poeziile sale – Annabel Lee sau The Raven ¬-, fie despre proză – The Fall of the House of Usher, The Black Cat, The Masque of the Red Death, The Tell-Tale Heart -, Poe se distinge prin jocurile din interiorul scrierilor sale, prin umorul negru ce se regăseşte ȋn unele dintre ele, prin construcţia minuţioasă a acestora, ȋn care sunt inserate propriile idei ȋn ceea ce priveşte literatura.

Pentru un cititor neavizat, poveştile lui Poe sunt doar terifiante. Pentru cei ce caută mai mult, Poe lucrează cu detaliile. Mintea umană este astfel surprinsă ȋn aspectele ei mai puţin pozitive, ucigaşii sunt bântuiţi de cei ucişi, ciuma se abate şi sparge orice fortăreaţă umană, moartea trăieşte printre noi, ȋn imaginaţia personajelor, iar uneori nebunia omului e cea care creionează totul, de la firul narativ la atmosferă.

Frankenstein - Mary Shelley
Frankenstein – un Prometheus modern . Am citit această carte cu mulţi ani ȋn urmă, iar ceea ce m-a fascinat atunci, ȋn ciuda unor scăpari stilistice, este acea joacă de-a Dumnezeu prezentată prin Victor Frankenstein, eminentul om de ştiinţă, dornic de a crea o fiinţă şi de a depăşi barierele lumii ȋn care trăieşte. ,,Monstrul” lui Victor, făurit din oseminte, rămâne până la sfârşitul romanului fără un nume, iar ȋncă din prima clipă a vieţii, este abandonat de propriul creator.

Shelley surprinde hybris-ul lui Victor, ambiţia omului de ştiinţă care ȋn final ȋl va distruge. De asemenea, drama ,,monstrului” e prezentată minimalistic, din afară, impresionând cititorul: căutarea deşartă a unei fiinţe omeneşti care să-l accepte şi să-l ȋndrăgească doar aşa cum este. Nici unul dintre personajele romanului nu poate vedea un ,,suflet” ȋn acest ,,monstru”, ȋn această creaţie a lui Victor, care l-a controlat ȋncă dinaintea naşterii sale: ”You were my creator, but I am your master. Obey me!”
Cumpără acum
Raisa Stoleriu

Ghost Hunt - Fuyumi Ono (poveste) şi Shiho Inada (desen)
Pentru că se apropie Halloween-ul şi pentru că nu am mai încercat sa fac astfel de recomandări, m-am gândit ca de aceasta dată să includ pe lista noastră şi o povestire în format manga, semnată Fuyumi Ono şi Shiho Inada. Ghost Hunt o prezintă pe Mai Taniyama, o adolescentă care, din întâmplare, ajunge să lucreze part-time pentru un centru de cercetare a activităţilor paranormale, Shibuya Psychic Research, condus de un adolescent misterios, Kazuya Shibuya (poreclit Naru din cauza atitudinii sale narcisiste).

Pe măsură ce naraţiunea se dezvoltă, Mai îşi descoperă propriile abilităţi extrasenzoriale, fiind ţinta fantomelor, poltergeist-ilor sau tradiţionalilor „bakemono” (monştrii japonezi). Fiecare caz investigat înseamnă, de asemenea, aducerea împreună a unei echipe de „specialişti”: un preot budist, o preoteasă Shinto, un medium celebru şi un preot catholic – amestec ce prezintă numeroasele imixtiuni occidentale în cultura japoneză globalizată. De altfel, misterul şi pericolele cresc în intensitate, de la un caz la altul, prezentând numeroase forme pe care spiritele le pot „îmbrăca”.

Un minus ar fi formatul standard pe care îl are desfăşurarea acţiunii, devenind adesea destul de previzibil finalul, însă povestirea compensează prin grafică şi interacţiunile amuzante dintre personaje. Deşi este o „poveste cu fantome”, Ghost Hunt alternează umorul şi horror-ul, astfel încât poate fi savurată fără prea multe respiraţii întretăiate.
Alice Teodorescu

Misery - Stephen King
Misery este genul de carte care te înspaimantă dar în același timp te prinde în asa fel încât nu iţi vine să o laşi până nu afli ce s-a întâmplat pe pagina următoare şi tot aşa până o termini în cel mai scurt timp posibil.

Este povestea de groază pe care o trăieşte un scriitor de succes pe nume Paul Sheldon, acesta fiind scriitorul seriei Misery care urmăreste destinul unei fete Misery Chastain. După ce termină o nouă carte, diferită de seria Misery, acesta porneşte cu masina pe un viscol care iniţial nu părea atât de periculos. Pe drum are loc un accident iar când se trezeşte află că a fost în comă 2 săptămâni iar cea care l-a salvat este Annie Wilkes, care spune „I am your number one fan” .Vom afla mai târziu ce fel de fan este aceasta.

Annie îi gaseşte romanul în maşină, îl citeşte şi este foarte dezamăgită de ceea ce a scris Paul, ca urmare îl obligă să îşi ardă manuscrisul şi să se apuce de unul nou, mai bun…Astfel Paul descoperă că Annie este o fostă infirmiera, foarte violentă şi care este obsedată de el. Fiind imobilizat la pat şi dependent de medicamente acesta trebuie să rescrie romanul pe placul lui Annie, altfel aceasta îl va chinui la nesfârşit.
Cumpără acum
Renata Nae

Orașul BantuIT - Stephen King
Romanul are ca personaje centrale un grup de copii nevoiți să se avânte într-o aventură tulburătoare, iar acțiunea se întinde pe o perioadă de aproape 30 de ani. Salturile temporale reprezintă în același timp și cheia poveștii, întrucât evenimentele care le-au marcat pe cele șapte personaje în copilărie sunt aceleași care le readuc împreună dupa trei decenii, pentru a încerca înca o dată sa învingă Răul. Ești transportat dintr-o perioadă în alta și în tot acest timp, frica ți se instalează ușor în suflet, aproape fără sa îți dai seama. Pentru că Stephen King nu o să ofere niciodată o poveste care să te înspăimânte brusc, de la primele rânduri, ci va alege mereu să te influențeze într-un stil discret, să te prindă în capcana cuvintelor fără ca tu să realizezi cât de intens ai ajuns să traiești alături de personajele sale.

Deși este o carte horror, Orasul bântuIT urmărește atent și evoluția personajelor, relațiile care se construiesc între ele și modul în care coșmarul prin care au trecut le-a modelat personalitatea și le-a influențat viața. Finalul, cu surprinzătoare nuanțe fantastice, dezvăluie veșnica luptă dintre Bine și Rău și înțelegi deodată că totul se desfașoară la o dimensiune mult mai amplă decat ai banuit. Însuși autorul declara despre această carte că: „Orașul bantuIT este suma a tot ceea ce am facut și am învațat în viața mea.”
Cumpără acum

Roxana Turcitu

Coșmar de închiriat - Serge Brussolo
Cartea prezintă strămutarea unei familii disfuncționale într-o zonă retrasă, în casa situată pe colina de la marginea unui sat. Casa este un tărâm al răului absolut. Lucruri foarte bizare se întâmplă la scurt timp după ce noii locatari se instalează.

Toți cei ce intră în contact cu această casă sunt afectați. Un blestem vechi de un secol, apărut imediat după prăbușirea unui meteorit, face ca satul să stea într-o permanentă stare de alertă, singura perioadă de respiro fiind cea în care casa de pe colină nu este închiriată. Ființele grotești în care aceasta îi transformă pe locuitorii ei – în acest caz părinții lui David – terorizează satul, determinându-i pe oameni să se baricadeze după gratii și uși grele de fier.

De la începutul până la sfârșitul cărții, autorul ne oferă întreaga panoplie a bizareriilor operei sale. Monștri disproporționați, bizarerii trecute foarte natural cu vederea de protagoniști, aluzii sexuale denaturate și imagini cu răni și suferințe ce nu pot fi întâlnite decât în perioade de război sălbatic. Cartea ține cu sufletul la gură și oferă satisfacția lecturii unei opere horror foarte reușite.
Ovidiu Leonte