Titlu: Cine a trădat-o pe Anne Frank? Investigația unui caz nerezolvat
Autor: Rosemary Sullivan
Rating:
Editura: Corint
Anul aparitiei: 2025
Traducere: Anca Irina Ionescu
Numar pagini: 464
ISBN: 978-606-088-149-0

Povestea Annei Frank este una pe care o știam. Sau, cel puțin, credeam că o știu. Ca mulți alții, am citit jurnalul ei și mi-am pierdut sufletul între paginile scrise de o fată plină de speranță, forțată să trăiască ascunsă într-un spațiu strâmt, visând la o lume pe care n-a mai apucat-o să o vadă.

Cine a trădat-o pe Anne Frank? Investigația unui caz nerezolvat nu este despre vise & speranțe, ci despre sfârșitul acelui vis, despre momentul în care cineva a bătut la ușa casei de pe strada Prinsengracht 263 (unde se află astăzi Casa Memorială a Annei Frank) și a decis să aducă cu el sfârșitul unui capitol al umanității.

Rosemary Sullivan, alături de o impresionantă echipă de istorici, detectivi, experți în criminalistică și chiar un agent FBI în rezervă, Vincent Pankoke, încearcă să rezolve misterul trădării familiei Frank. Cine a fost cel care a rupt tăcerea? Cine a ales să își salveze pielea – și măcar a reușit s-o facă? – cu prețul vieții a opt suflete nevinovate?

Dată fiind ideea cărți, eu am simțit-o ca pe un thriller istoric. De la primele pagini, am fost captivat total de procesul de investigație, de minuțiozitatea – fără a deveni plictisitoare, însă – cu care echipa și-a desfășurat cercetările. Au folosit tehnici moderne și s-au ajutat de AI pentru a analiza mii de documente, hărți și mărturii din perioada celui de-al doilea război mondial. În același timp, au parcurs arhive, au intervievat descendenți ai celor implicați și au încercat să refacă tabloul complex – și întunecat – al Amsterdamului aflat sub ocupație nazistă.

Am fost absolut șocat să descopăr cât de fin reglat și bine organizat era sistemul nazist și cât de mult, de fapt, au contribuit olandezii la capturarea evreilor. Olanda, văzută înainte de război ca o țară tolerantă, a avut de fapt una dintre cele mai mari rate de deportare a evreilor din Europa de Vest. Faptul că registrele civile includeau explicit religia fiecărei persoane a transformat această națiune într-un „teren fertil” pentru persecuție. În timp ce în Franța, Belgia sau Italia, procentele evreilor deportați erau mult mai mici, în Olanda aproximativ 73% dintre evrei nu au supraviețuit.

Aflăm că au existat multe alte investigații anterioare privind trădarea Annei Frank. O anchetă oficială în 1947-1948, alta în 1963-1964 și, bineînțeles, nenumărate teorii lansate de istorici și de autori de-a lungul deceniilor. Problema? Fiecare investigație a scos la iveală un cu totul alt suspect.

Echipa care s-a antrenat în misiunea de a răspunde la întrebarea cine a trădat-o pe Anne Frank a început cu o listă de 30 de suspecți, care treptat a fost redusă la 12 și, în final, la unul singur.

Ce m-a impresionat la Cine a trădat-o pe Anne Frank? Investigația unui caz nerezolvat nu a fost neapărat „verdictul final”, ci dilemele morale pe care le ridică. Cum poate ajunge cineva în punctul în care își trădează semenii? A fost o decizie conștientă sau doar o încercare disperată de a-și salva propria familiei? Care este granița dintre victimă și complice într-o societate aflată deja în colaps moral? Într-un fel, ne putem gândi că ororile Holocaustului, deși au fost inițiate de naziști, au fost susținute și de oamenii care au ales să privească în altă parte sau chiar să-și „vândă” vecinii pentru a-și salva propria viață.

Am citit această carte cu un gust amărui, știind că adevărul absolut nu va fi cu siguranță vreodată descoperit. O carte greu de procesat emoțional, greu de dus... Te face să te gândești la ce ai fi făcut poate chiar tu în această situație. Te face să realizezi că trecutul nu este niciodată atât de departe pe cât am crede și că rănile istoriei continuă să sângereze. Chiar a fost o carte pe care am parcurs-o cu mare interes, dar și cu puțină reținere – știam că răspunsul pe care îl voi afla nu va fi, de fapt, unul atât de clar pe cât mi-aș fi dorit. Totuși, a fost o lectură antrenantă, care m-a ținut captiv și căreia chiar i-am apreciat valoarea: atât istorică, cât și umană.

Text scris de Andrei Cioată.