Scris de Andra Silivestru • 11 November 2011 • in categoria Istorie
Datorită interesantului său crescendo din viitorul nostru apropiat și spre deosebire astfel de alt subiect, „2012ologia” a sporit exponențial cu un ansamblu nemaipomenit de controverse și puncte de atracție. Această creștere accelerată a interesului din partea publicului e pusă în mișcare în primul rând de scenariile apocaliptice alarmante născocite de principalele mijloace de comunicare în masă și de autorii oportuniști.
Povestea anului 2012 este o carte care are la bază peste 25 de ani de cercetare a culturii și cosmologiei mayașe în primul rând, dar și a problematicii datei de 21 decembrie 2012. John Major Jenkins are meritul de a fi dovedit prin cercetările sale științifice că una din cele mai importante date din Calendarul Lung al mayașilor, 13.0.0.0.0 = 4 ahau 3 kankin, adică 21 decembrie 2012 d.Hr., reprezintă în același timp un sfârșit de ciclu, dar și data în care Pământul, Soarele și Calea Lactee se vor afla într-o aliniere cosmică foarte rară. De aici, până la apariția ideii de apocalipsă nu a fost decât un pas. Pe internet, în filme, în cărți, au apărut scenarii care mai de care mai fanteziste și mai bine vândute. Astfel, întreaga planeta a fost cuprinsă de o întrebare ferventă: Vine sfârșitul lumii în 2012?
Din păcate, o mare cultură din istoria omenirii a fost umbrită de frânturi scoase din context și interpretate greșit, așa cum este și cazul anul 2012. În cartea sa, Jenkins încearcă să facă dreptate datei de 21 decembrie 2012 și să pună accent pe rara aliniere astronomică ce va avea loc atunci și pe ideea de transformare a lumii, de trecere într-un alt ciclu, conform credinței mayașe, nu pe ideea des vehiculată de sfârșit iminent. Reducerea culturii mayașe la o singură dată calendaristică, interpretată totodată și eronat, reprezintă o mare defavoare ce i se aduce uneia din cele mai mari culturi ale lumii, așa cum o numește Jenkins. Autorul crede că sfârșitul de ciclu semnalat de mayași se va concretiza după 2012 prin acțiunile politicilor guvernamentale și corporatiste, nu prin cataclisme care vor distruge omenirea.
Cartea își propune să clarifice anumite aspecte despre cultura mayașă, cum a apărut Calendarul Lung, care au fost principalele erori apărute și cum a fost distorsionat în mod intenționat acest subiect. Însuși autorul a fost de multe ori victima ignoranței mass-mediei dornice de senzațional, iar viziunea sa despre 2012 a fost răstălmăcită și i s-au adăugat tocmai sensurile pe care acesta încerca să le anihileze. Așadar, povestea anului 2012 aduce în actualitate o lume de mult dispărută, dar extrem de interesantă și adesea pe nedrept uitată. Meritul cărții e acela că este axată pe adevărul istoric și științific, iar lectura sa, deși încărcată cu foarte multe informații, nu este greoaie.
Are la bază o cercetare amănunțită și este lipsită de exagerările tipice subiectului
Pe alocuri este ușor redundantă
Tuturor interesați de vechii mayași sau celor care vor să afle adevărul despre anul 2012.
Copyright ©2011 Bookblog.ro