Funky Business
Autor: Jonas Ridderstrale & Kjell Nordstrom
Rating: 

Funky Inc. este noul model de companie propus de Jonas Ridderstrale si Kjell Nordstrom. O companie perfecta intr-o economie de piata inca destul de departe de perfectiune, o solutie care se vrea universala insa nu poate fi aplicata peste tot. Asta nu inseamna insa ca a tinde catre acest ideal e un lucru rau. Ba din contra!
Funky Business e mai degraba o carte ce incearca sa atace fundamentele business-ului la nivel global, macro, decat un "manual" de management.
Dealtfel autorii scriu prea bine (si insuficient de sistematizat) pentru a putea scoate un manual insa acest acest lucru are si parti bune. Chiar daca figurile de stil, metaforele si exprimarile usor filozofice ii micsoreaza putin potentialul de a transfera cunostinte, tot aceste artificii fac din Funky Business o lectura placuta, odihnitoare si, in acelasi timp, revigoranta.
Obisnuit fiind cu cartile tipice de business, am avut initial impresia ca autorii incearca parca prea mult sa epateze "reusind" astfel sa produca, pe alocuri, fragmente mult prea ermetice pentru nisa careia i se adreseaza. M-am obisnuit insa destul de repede si mi-am dat seama ca aceleasi "excese literare" duc si la comparatii interesante si fraze memorabile precum: "preturile fixe reduc nesiguranta, atat pentru vanzator cat si pentru cumparator, adica avem o stabilire a preturilor de tip Prozac". :)
Interesant este ca avem de-a face cu autori ce inca mai cred ca era informationala va facilita aparitia pietei perfecte, a capitalismului fara frictiuni. Chiar daca nu toate ideile prezentate in carte sunt noi, originale, majoritatea sunt destul de bine argumentate iar asta face din carte o lectura credibila.
Mi-a placut foarte mult partea in care se defineste conceptul de "piata individuala", societatea 1 la 1 in care relatiile se construiesc nu cu mase de oameni ci individua, cu fiecare dintre consumatori. Un fel de marketing direct (sau marketingul cu permisiune al lui Seth Godin) dus la extreme.
Am o singura nemultumire, in legatura cu subtitlul ales de autori. Pe coperta sta scris un subtitlu metaforic si, din punctul meu de vedere, slab si mult prea interpretabil: "talentul face capitalul sa danseze". S-ar fi putut gasi zeci de alte subtitluri mai bune, chiar din carte. Banuiesc insa ca nu editura din Romania e de vina pentru asta ci, probabil, subtitlul a fost ales de autori sau BookHouse Publishing din Suedia. Daca autorii sunt de vina, ii iertam. Pana la urma, nu sunt oameni de marketing ci specialisti in management iar asta se vede si in meticulozitatea cu care a fost scrisa cartea.
In rest, excluzand aceasta mica "problema" legata de subtitlu, coperta mi se pare excelenta. Culorile alese (portocaliu-alb-gri) o scot in evidenta si mi-a sarit in ochi si artificiul prezent pe coperta I, unde scrie: "Numarul 16 in topul celor mai bune carti de business din toate timpurile."
Mai am ceva dubii legate de pozele care apar peste tot prin carte. Ma intreb daca sunt opera unui roman sau produsele spiritelor creative ale autorilor suedezi. Totusi, stiind cat de cat cum functioneaza lucrurile in editurile din afara, imi dau seama ca, foarte probabil, marketingul a fost facut de BookHouse Publishing. Asta nu le face insa mai folositoare.
Sigur, pozele sunt extrem de bine plasate si au rolul de a relaxa ochii obositi de text, insa doar atat. In niciun caz nu sunt relevante sau utile din punct de vedere didactic. De fapt, daca nu as sti ca, din punct de vedere al marketingului, e bine sa fie acolo, le-as considera umplutura si m-as gandi ca au fost adaugate doar pentru a face cartea ceva mai groasa.
Am vrut sa inchei cu cateva randuri ce sustin o alta idee interesanta scoasa la inaintare de cei doi suedezi. Ei militeaza pentru complexitate in favoarea tendintei actuale de simplificare a lucrurilor.
"Noi credem ca siguranta corporatista afabila trebuie sa lase locul complexitatii. Credem ca raspunsul optim sta in imbratisarea complexitatii, si nu in incercarea de a o elimina. Complexitatea e ingrozitoare, dar fascinanta. Trebuie sa avem curajul sa o infruntam.
S-ar putea ca asta sa ne pastreze sanatosi la minte. La urma urmei, daca te evaluezi in raport cu nesiguranta, viata tinde sa arate un pic mai bine si, din contra, in comparatie cu siguranta, pare irelevanta si deprimanta. Daca totul se misca incontinuu, singurul lucru fix e individul. Asadar, post sa speri, cel mult, sa obtii o imagine clara asupra ta."
Nu stiu daca au dreptate sau nu dar la capitolul curaj suedezii stau bine iar asta se poate observa cam din zece in zece pagini. :)
O recenzie de: Andrei Rosca
Cum sa devii bogat
Autor: Donald J. Trump
Rating: 

Donald Trump e un arogant. Asa il consider eu pe tipul care practic detine Manhattanul. In plus, mi se pare ca isi trateaza angajatii execrabil si ca e un om de afaceri mult prea autoritar. Cunoscut in special pentru emisiunea The Apprentice (care e difuzata si la noi in aceasta perioada) si pasiunea lui pentru femeile frumoase (lucru pt care nu il pot acuza), Trump este o legenda si unul dintre cei mai bogati tipi din Statele Unite. A construit in jurul sau un imperiu imobiliar, a falimentat de doua ori si a ramas cu datorii de miliarde de dolari pentru ca, mai apoi, sa devina ceea ce este astazi, un exponent al celor ce traiesc visul american.
Avand deja o parere (negativa) formata despre autorul cartii si vazand titlul cliseic, tipic publicului american, am avut mari retineri cu privire la inceperea lecturii. Se anunta o auto-biografie cosmetizata, un obiect de marketing bine coafat.
Acum, ca am citit cartea, pot concluziona: Trump este genial iar cartea este excelent scrisa. Capitole destul de scurte, fiecare cu o idee principala bine argumentata si cu o consistenta la care nu ma asteptam, povestiri reale din viata lui date ca exemplu pentru a sustine afirmatiile pe care le face si un marketing subtil (in fiecare povestire, fara exceptie, apare cel putin un nume al unei cladiri sau firme pe care el o detine in New York).
Interesant este ca el chiar recunoaste ca ar face orice pentru publicitate. Facand o gluma in ceea ce priveste freza sa de care mai toata lumea s-a luat de-a lungul timpului, The Donald, cum este supranumit, explica faptul ca parul ii sta impecabil din cauza faptului ca circuland doar cu limuzina sau elicopterul nu prea se intampla sa mearga mult pe jos, prin oras, iar singurul moment in care sta cateva ore in bataia vantului este pe terenul de golf unde, atentie!, poarta in mod special o sapca inscriptionata cu numele TRUMP astfel incat sa se asigure ca nu este filmat de niciun post tv care, in caz contrar, ar insemna ca ii face publicitate gratuita.
O carte care ar merita 4 stele insa va primi 5 fiindca vreau sa va incurajez sa o cumparati si sa o cititi. Nu este o carte de management, de specialitate, dar nici una prea relaxata, diluata. E o lectura placuta, despre un manager exceptional ce ar fi putut fi, fara doar si poate, un marketer cel putin la fel de bun.
O recenzie de: Andrei Rosca
Marketing fara costuri
Autor: Jay Conrad Levinson
Rating: 
Pe coperta scrie asa: "Seria Guerilla Marketing. Marketing fara costuri pentru luptatorii de gherila. 100 de tactici fara costuri pentru promovarea afacerii si Energizarea profiturilor tale". Eu nu mi-am dat seama exact care este titlul si care sunt subtitluri dar am sa numesc cartea Marketing fara costuri ca sa o pot diferentia de Guerilla Marketing Excellence (GME).
Din pacate, daca ati citit deja recenzia la GME, nu am prea multe lucruri noi sa va spun. Daca ati citit si cartea GME atunci nu merita nici macar sa o cumparati pe cea despre care scriu astazi. Desi forma si structura sunt diferite, Marketing fara costuri este o reeditare, cu ceva adaugiri.
Aceleasi sfaturi banale de genul "Profita de listarea gratuita in diverse ghiduri" sau "Participa la dezbateri televizate", aceleasi clisee de marketing de tipul "Bazeaza-te pe promovarea prin viu grai", acelasi Levinson obosit, vlaguit, depasit de vremuri. Ii apreciez insa consecventa obsesiva si agresivitatea de bulldog pe care o propovaduieste in toate cartile sale. Si cum as putea sa nu o fac? Pana la urma, tipul are la vanzare, pe Amazon.com, 90 de carti diferite, a scos cea mai de succes serie de carti de marketing din istorie, serie tradusa in 41 de limbi, multe dintre aceste intrand la categoria de lectura obligatorie in programele de MBA.
Din punctul meu de vedere, desi originalul (Guerilla Marketing, 1982) este o carte foarte buna, intr-adevar un must-read, Levinson s-a stins iar majoritatea vanzarilor se fac pe baza succesului sau initial, succes care a inceput intr-un moment in care concurenta pe piata de carte de marketing era extrem de slaba.
Ca o concluzie, desi cartea da bine intr-o bilblioteca de marketing, nu as recomanda cumpararea. O veti gasi, probabil, intr-un an - doi, in anticariate si va va folosi la fel de mult cum v-ar folosi daca ati citi-o acum. Adica deloc.
O recenzie de: Andrei Rosca
Diferentiaza-te sau mori
Autori: Jack Trout & Steve Rivkin
Rating: 
(ediţia în limba engleză)
Mi-a luat destul de mult timp sa termin de citit Diferentiaza-te sau mori. Ma asteptam, oricum, sa se citeasca "ceva mai greu" decat carti de Sandra Brown sau Coelho, fiind o carte de marketing, insa cu aceasta ocazie mi-am dat seama cat de prost scrie Jack Trout. E adevarat si faptul ca principala lui calitate nu e cea de scriitor el fiind, asa cum multi stiu, un foarte bun strateg de marketing.
Jack Trout stie multe, are o excelenta viziune de marketing insa, spre deosebire de fostul lui partener, Al Ries, si el autor de carti in acelasi domeniu, Trout argumenteaza prost sau, mai degraba, dezordonat. Tocmai din aceasta cauza este si atat de greu de urmarit. Sare de la o idee la alta prea repede iar, la el, un subcapitol are maximum 4-5 paragrafe, artificiu de structura de care probabil s-a folosit pentru a putea bombarda cititorul cu titluri destepte, "marketatete", care sa il convinga, odata la 5 paragrafe, sa citeasca in continuare.
Rezultatul? Eu nu imi amintesc nici macar un subtitlu iar faptul ca am terminat cartea s-a datorat nu acestui artificiu ci ideilor cu adevarat folositoare si exemplelor specifice "epocii Ries". Asa cum am mai scris si in alte recenzii, cartile de acest gen au particularitatea ca sunt intesate cu povestioare adevarate. Povesti despre firme mari, strategiile lor, alegerile bune facute de ei si greselile pe care le-au comis, toate acestea legate, bineinteles, de subiectul cartii.
Exact asa este si cartea de fata. Conceptul de diferentiere este strans legat de cel de pozitionare si, pe scurt, el spune ca, intr-o piata concurentiala, nu poti supravietui decat daca esti diferit de concurenta iar consumatorii stiu asta. Iti alegi, deci, o nisa, te concentrezi sa ramai pe ea, eviti excesele in ceea ce priveste extensiile de linie, iti amintesti tot timpul ca trebuie sa fii perceput ca specialist in ceva, nu ca specialist in orice si perseverezi.
Cartea e structurata in jurul catorva afirmatii pe care Trout le argumenteaza in capitole separate. Ne explica de ce calitatea produsului, orientarea catre client si pretul sunt foarte rar criterii de diferentiere, contrar perceptiei generale si de ce a intra primul pe o piata si a te pozitiona ca specialist in ceea ce faci te poate ajuta enorm. Puteti citi aici o lista cu modalitatile de diferentiere prezentate in carte si aici un exemplu de "asa nu" al conglomeratului Daewoo.
Diferentiaza-te sau mori este o carte care trateaza pe larg un subiect simplu insa merita citita o data fiindca aduce ceva elemente de "cultura generala" in domeniul marketingului.
*Tot de Jack Trout puteti citi: Trout despre strategie si Pozitionarea
O recenzie de: Andrei Rosca
Sa castigam in afaceri cu Procter&Gamble
Autor: Charles L. Decker
Rating: 
Pe prima pagina a cartii, sub titlu, stau scrise urmatoarele: 99 de principii si practici care au asigurat succesul companiei Procter&Gamble. Imi suna interesant si avea acel iz de carte de marketing combinata cu ceva din zona de "self-help" asa ca am zis sa o incerc sa vad daca pot scoate ceva informatii din ea.
Procter&Gamble este una dintre cele mai respectate multi-nationale, iar asta se datoreaza in primul rand principiilor de lucru. Sigur, atunci cand vorbesti despre o companie principiile nu sunt suficiente. O companie are ca scop principal obtinerea de profit iar Procter&Gamble face asta din 1837 si o face chiar bine!
Probabil ca majoritatea dintre voi ati auzit de P&G, dar sunt convins ca putini ar putea sa enumere 3-4 branduri lansate de aceasta companie. Eu stiam destul de multe despre Procter&Gamble inainte sa ma apuc de citit cartea, sau cel putin aveam impresia ca stiu. Gasisem in mai multe carti de marketing referiri la diverse produse ale P&G si probabil ca as fi putut sa enumar cel putin 7-8 dintre ele, fara probleme. Deasemenea, imi imaginam ca pe langa cele 7-8 pe care le stiam eu ar mai putea exista alte 15, maxim 20, care nu au fost introduse si in Romania, din diverse motive. Foarte gresit!
Procter&Gamble comercializeaza peste 300 de branduri incepand cu Always, Pampers sau Tide si continuand cu Duracell, Head&Shoulders, Pantene sau Gillette. Cati dintre voi stiau ca toate aceste produse sunt ale P&G ? Daca inca nu sunteti impresionati am gasit aici lista completa de produse.
Aveam deci motive sa cred ca lectura va fi una cel putin interesanta. Si asa a si fost. O lectura interesanta, din care afli multe, chiar extrem de multe, despre valorile si standardele dupa care lucreaza P&G. Din pacate, putine dintre lucrurile din aceasta carte isi gasesc aplicabilitate intr-o afacere care nu a ajuns inca sa poata fi considerata multi-nationala.
Modul in care a fost scrisa ma face sa cred ca principalul ei target au fost cei care sunt deja angajati ai companiei. Mi se pare o carte care contribuie serios la consolidarea culturii organizationale din P&G, o carte care incearca si probabil chiar reuseste sa indoctrineze serios cel putin o parte din cei ~138.000 de angajati.
Din ceea ce am citit imi dau seama ca P&G este o companie multinationala ceva mai speciala. Rigoarea si birocratia impuse de un sistem ierarhic atat de complex sunt completate de o libertate in gandire si actiune ceva mai mare decat in alte STN-uri. Unul dintre cele mai interesante aspecte despre care se vorbeste in carte este cel referitor la recrutarea de personal pentru companie. Aparent, cei de la P&G au legaturi foarte stranse cu universitatile care le trimit date despre cei mai buni studenti, membri ai asociatiilor studentesti etc. Interesant este ca ei nu selecteaza oamenii numai dintre cei ce le trimit CV-uri, ci ii urmaresc pas cu pas pe studentii cu potential. Si aici mai este un lucru interesant: scrie in carte ca toti angajatii P&G trebuie sa dea dovada de calitatile unui lider si, daca se poate, sa aiba un spirit antreprenorial foarte dezvoltat.
Acum, nu stiu daca daca lucrurile astea se aplica si in Romania dar asa ar trebui. In schimb am tot auzit un zvon care spunea ca P&G are, in Romania, o pozitie de middle-management neocupata de mai mult de un an si prefera sa lase postul liber pana la gasirea candidatului perfect, in loc sa il ocupe provizoriu cu o persoana ce nu indeplineste toate cerintele postului. Daca este adevarat, asta spune multe despre cum se lucreaza la Procter&Gamble si cata importanta acorda ei compatibilitatii dintre angajat si postul pe care acesta il ocupa.
O recenzie de: Andrei Rosca
The Goal
Autor: Eliyahu M. Goldratt
Rating: 
(ediţia în limba engleză)
Managementul operatiilor si productiei este un domeniu vast din management, unul care ii sperie pe multi manageri: cum sa faci ca operatiile sa mearga struna?
Cartile ne invata diverse metode de a putea face din haosul unei fabrici, un loc in care totul merge dupa ceas, insa termenii folositi sunt din ce in ce mai sofisticati si isi pierd semnificatiile, introducand un sentiment de neputinta celor ce doresc sa se specializeze in acest domeniu.
Eliyahu M. Goldratt (consultant in afaceri) este cel care a creat teoria restrictiilor (nu a constrangerilor, cum de multe ori este ea tradusa), teorie conform careia orice sistem are o restrictie, iar odata depasita aceasta sistemul va functiona mai bine, capacitatea sa fiind limitata de urmatoarea restrictie. Si cum poti prezenta mai bine concepte dificile decat folosindu-te de o poveste, de adaptarea unei povesti la subiectul discutiei?
The Goal este o nuvela care transpune o parte din viata lui Alex Rogo, directorul unei fabrici. Alex conduce fabrica in conformitate cu stilurile de management clasice, stiluri care nu mai sunt actualizate la conditiile curente, fabrica nereusind aproape niciodata livrarea in termen a comenzilor primite.
Fiind amenintat de superiorii sai asupra inchiderii fabricii daca aceasta nu devine profitabila in 3 luni, Alex apeleaza la ajutorul unui prieten de-al sau, Jonah, profesor de fizica si consultant in afaceri, care il indruma pentru a-si face fabrica sa isi atinga scopul: "sa faca bani in present si in viitor". Este uimitor cum zi de zi observam anumite fenomene, stim de prezenta lor, dar cu greu ne dam seama cum anume ne putem folosi de ele pentru a ne imbunatati propria activitate. Intr-un final, Alex reuseste sa faca profitabila fabrica sa si este promovat, continuarea nuvelei aflandu-se in "˜It"™s not luck"™.
Personal sunt atasat de Scopul - The Goal deoarece am avut sansa de a ma documenta pe viu dintr-o firma ai carei manageri aveau ca obiect de studio aceasta carte.
The Goal este prima carte dintr-o serie mai lunga de carti, din care putem aminti It"™s not luck, Critical Chain, Necessary but not sufficient.
O recenzie de: Mihai Barbulescu
Celebri intreprinzatori americani si firmele lor infloritoare
Autor: Alexandru Miu
Rating: 
Cartea al carui nume nu am de gand sa il mai repet e, in mod neasteptat pentru mine, o carte buna. Se vrea a fi o mini-enciclopodie sau, mai degraba, o trecere in revista a celor mai mari antreprenori americani. E o carte cu povestioare despre vietile oamenilor ce au influentat America prin calitatile lor de manageri si vizionari; as putea spune ca e chiar o carte de cultura generala care va placea in mod deosebit celor ce au tangente cu zona de business sau marketing.
Parerea mea este ca Alexandru Miu a facut mai degraba o "compilatie", luand informatii din mai multe surse, traducandu-le si punandu-le cap la cap. Asa s-ar explica mai usor datele pe alocuri incomplete. Nu o data se intampla sa se sara cate zece ani din viata unui manager sau sa se concluzioneze brusc: "noua ani mai tarziu a murit". Bine, bine, a murit, dar poate ca pe unii i-ar interesa si ce a mai facut pana la trecerea in nefiinta.
Oricum, mi se pare foarte interesant ca datele care lipsesc din carte sunt exact aceleasi date care lipsesc si de pe internet. E adevarat ca la sfarsitul cartii exista o bibliografie de trei pagini dar eu il cam banuiesc pe autor de "copy-paste"-uri de pe Wikipedia :)
O alta parte slaba a cartii e chiar traducerea, dar tinand cont de faptul ca nu e o carte de beletristica si ca majoritatea persoanelor din target ar trebui sa se descurce cat de cat cu limba engleza, cu putin efort, am putea trece peste asta.
Imi dau seama ca am spus destul de multe lucruri de rau despre cartea lui Alexandru Miu deci ma simt dator sa repet: e o carte buna, din care poti invata multe.
Tinand cont de faptul ca e o carte despre vietile unor oameni ca Henry Ford, Andrew Carnegie, Bill Gates, Asa Candler, Steve Jobs sau Ray Kroc era destul de greu sa iasa ceva plictisitor. Asadar, cartea al carui titlu mult prea lung si prost ales nu am sa il mai scriu, merita citita si merita chiar sa reveniti asupra anumitor pasaje, din cand in cand. Pana la urma, e vorba despre niste vizionari, niste oameni fara de care, astazi, autoturismele sau computerele ar fi aratat cu totul altfel.
O recenzie de: Andrei Rosca




