Titlu: Haiku Siberian
Autor: Jurga Vile
Rating:
Editura: Frontiera
Anul aparitiei: 2021
Traducere: Alina Nucă
Numar pagini: 240
ISBN: 978-606-8986-70-8

Anul 2025 a început în forță și una dintre primele cărți pe care le-am descoperit este un roman grafic absolut minunat, intitulat Haiku Siberian de Jurga Vile, cu ilustrații de Lina Itagaki, tradus la Editura Frontiera.

Algis, un băiețel plin de viață și cu o dragoste imensă pentru părinți, devine martorul invaziei sovietice în Lituania anului 1941. Acest eveniment neașteptat, dur, îi distruge lumea minunată a viselor, transformându-l, alături de cei dragi, într-un pribeag exilat spre inima înghețată a Siberiei comuniste, un loc din care până și moartea și-ar dori să fugă. 

Acest jurnal de călătorie, inspirat din istoria adevărată a vieții tatălui autoarei Jurga Vile, ne transpune în inima unui episod istoric sângeros, un episod care vine să certifice măsurile crâncene de tortură ale justițiarilor sovietici. 

Rupți din inima Lituaniei, acolo unde pe copaci cresc prăjituri, deportații sau, mai corect spus, exilații sunt transportați în trenurile morții, unde primesc pește uscat și o cantitate infimă de apă, unde descoperă că pot supraviețui cu mici bucățele de mere uscate și cu îmbrățișări. 

Îmi vine mereu greu să scriu despre astfel de cărți pentru că îmi amintesc de istoriile povestite de proprii mei bunici, despre părinții lor care la rândul lor au luat drumul Siberiei de gheață. Țin minte și acum istoria unei străbunici care și-a pierdut mințile de frig și de foame, iar mormântul ei e undeva pe acolo, prin codrii imenși ai pustiului glaciar. 

Haiku Siberian este o povestire despre speranță în toate formele sale, despre cum un copil poate să vadă fața morții și să-i zâmbească cu inocență și deschidere. Este un volum ilustrat cu delicatețea tușelor ferme, dar care reușește să mențină atmosfera apăsătoare a realității. 

Algis e un băiețel care se maturizează prea devreme și înțelege că tot ce are mai de preț e familia. Mama sa, care își pierduse glasul, și-l recapătă în urma unui episod dramatic și își deplânge tristețea profundă. Sora lui, o adolescentă băiețoasă și puternică, este mereu aproape și îl scapă din mâinile unor copiii care îl tot maltratează. 

Romanul mi-a mers la inimă din primele pagini și mi-a dat senzația unei tristeți, invitându-mă să meditez la efemerul vieții, la cât de puțin ne trebuie pentru fericire și la cât de mult ni se poate da peste cap existența doar pentru că cineva se îmbolnăvește de sindromul atotputerniciei ideologice. 

Mi-ar plăcea mult să văd adolescenți cu această carte în mână. Mi-ar plăcea să fie citită mai intens acum, când hăul radicalismului e tot mai adânc. Mi-ar plăcea să fie dăruită cu prietenie și să le reamintească celor adulți despre nevoia de a recapitula lecțiile trecutului și de a fi atenți la cele care vin, or vom rămâne iarăși repetenți în fața sfârșitului lumii.

Text scris de Corina Moisei.