Citește un fragment din volumul Vreau. Fantasmele erotice ale femeilor din secolul XXI. Dezvăluite de persoane anonime, culese de Gillian Anderson, recent apărut la Editura Trei, tradus din limba engleză de Roxana Tolici.

"Am un secret pe care nu l-am mărturisit nimănui niciodată – dacă mă întâlnești pe stradă, în metrou sau când îmi fac cumpărăturile la supermarket, poți să pariezi că tocmai îmi creez în minte o fantezie sexuală detaliată și toridă. Ai crede că îmi validez permisul de călătorie, că aștept culoarea verde la semafor sau că aleg fructe și legume, dar în mintea mea…"

Ce-ți dorești când nimeni nu te privește?

Cu cine ai fantezii când luminile sunt stinse?

Când te gândești la sex, ce vrei cu adevărat?

Când vorbim despre sex, vorbim despre feminitate și maternitate, infidelitate și exploatare, consimțământ și respect, corectitudine și egalitarism, dragoste și ură, plăcere și durere. Și totuși mulți dintre noi nu vorbesc deloc despre asta.

În această carte revoluționară, Gillian Anderson adună și prezintă fantasmele sexuale anonime a sute de femei din toată lumea (împreună cu propria ei fantezie anonimă).

*FRAGMENT*

În fanteziile mele, sunt întotdeauna abordată de o fe­meie, după toate aparențele heterosexuală, mai în vârstă, care mă face să mă supun ei în totalitate (cu consimță­mântul meu). Mă domină și mă folosește după bunul ei plac. Dar mă tem să le povestesc despre asta celor din jurul meu, cum ar fi soțului sau terapeutului meu. Cred că sunt multe de zis despre o femeie mai tânără care vi­sează la o femeie mai bătrână, cam de vârsta mamei mele, care îi face asemenea lucruri. Dar de când am descoperit masturbarea, pe când eram elevă de liceu, asta e singura chestie la care mă pot gândi care să mă facă să ajung la finalul exploziv și nu am nicio îndoială că fantezia asta mă va acompania inclusiv pe durata maternității și mult după, până la adânci bătrâneți. Prima dată când m‑am masturbat a fost extrem de complicat. Nu pentru că nu aș fi știut ce să fac, ba chiar am învățat destul de rapid ce anume îmi provoca plăcerea; însă indiferent ce făceam, nu reușeam să ajung la orgasm. Aveam senzația că urcam continuu panta unui deal și mă opream chiar înainte de a‑i atinge culmea. Faza asta a durat câteva zile, până când s‑a întâmplat să mă uit la un film în care protagonista era o femeie mai în vârstă și‑am realizat că organele mele genitale au capacitatea să comunice cu mine: „Dormitor. Acum. Imediat“. Și apoi, artificii.

Înainte am mai încercat să mă gândesc la soțul meu, pentru că asta se presupune că trebuie să faci, dar când fac asta, nu reușesc niciodată să ajung la orgasm. Fantezia din mintea mea — femeia și circumstanțele în fantezii se schimbă constant, în funcție de serialul TV sau filmul care mă captivează la momentul respectiv — este singura situație în care mă pot vedea acordând în totalitate încre­dere fizică, și cred că de aceea este singurul gând care îmi permite să ating climaxul. Însă, după aceea, sentimentul de vinovăție care mă cuprinde este copleșitor. Mă uit în oglindă întrebându‑mă ce e greșit la mine și de ce gândul la soțul meu, în timp ce mă ating, nu mă poate satisface. Îl iubesc teribil de mult și din tot sufletul meu… dar există o mică parte în mine care simte că ratez singura experiență care mă poate face completă din punct de vedere sexual.

Mai demult, când eram singură, m‑am gândit să în­cerc să‑mi pun în practică fantezia. Cred că o multitudine de motive m‑au oprit din a căuta pe cineva. Ce‑ar fi zis oamenii dacă ar fi aflat? Am mai ieșit cu femei înainte, așa că partea asta nu ar fi fost vreo surpriză. Dar să se afle că mă culcam cu o femeie de vârsta maică‑mii, asta ar fi provocat mult mai multe ridicări din sprâncene.

Adeseori mă întreb dacă sunt și alte femei cu ase­menea gânduri, dar sexul nu este tocmai o conversație deschisă. Mă întreb dacă profesoarele pe care le‑am avut în liceu s‑au gândit vreodată la mine așa cum mă gân­deam eu la ele. Mă întreb dacă mama prietenei mele din facultate s‑a gândit vreodată să mă seducă așa cum îmi doream eu cu disperare să o facă. Îmi pun atât de multe întrebări cu privire la atât de multe lucruri, încât aș da orice să aflu dacă mai e cineva care să aibă astfel de gân­duri, doar ca să știu că nu sunt singura.

Chiar acum, când scriu aceste rânduri, mă simt dezgustată de mine însămi. Nu ar trebui să am astfel de gânduri și asta mă face să vreau să mă frec cu o perie până mă curăț de tot și să mă strecor în pat, lângă soțul meu. Am ținut această fantezie ascunsă de lume și n‑am mai împărtășit‑o cu niciun alt suflet, fie el viu sau mort. O parte din mine se teme că, dacă ar afla cineva, m‑aș transforma într‑un paria sau poate aș fi aruncată în vreo instituție și studiată de oameni ca Sigmund Freud. Cred că sexul ar trebui să fie un subiect de conversație des­chisă. Dacă ar fi fost așa, atunci cred că aș fi avut o șansă serioasă să pot experimenta singurul lucru pe care mi‑l doresc pe ascuns, la modul cel mai consistent și profund cu putință. Deocamdată, și până la sfârșitul vieții mele, aceste dorințe vor rămâne tăinuite între mine și tine, dragă cititorule. Îți voi păstra și eu secretul, dacă și tu‑l păstrezi pe‑al meu.

Americancă albă • Atee • Mai puțin de 15.000 £ • Bisexuală/pansexuală • Căsătorită/în parteneriat civil • Nu

Dacă am avea cu toții trei vieți... Pe prima, aș trăi‑o ca pe aceasta, căsătorită cu cel mai bun prieten din școală, crescându‑ne copiii în apartamentul mic, străjuit de copacul mare. Pielea noastră era cândva tânără — și amândoi ne bucuram de asta. Încă facem dragoste, dar după trei sarcini și doi copii, ritmul nostru s‑a schimbat, și asta e în regulă, pentru că, știi și tu, intimitatea are multe fețe. Suntem ca gâștele alea care rămân împreună toată viața, iar eu sunt atât de recunoscătoare pentru sentimentul profund de apartenență pe care îl am alături de el.

A doua viață însă o petrec în compania bărbaților lipsiți de bunătate, a celor nepotriviți. Cei care te ating la limita dintre dur și tandru, care amestecă durerea cu plăcerea, cărora nu le pasă cu adevărat de tine. Vin și pleacă, lasă urme pe corpul tău, dar niciodată în viața ta. Chipurile lor se schimbă, în rest sunt mari și tari, te fut pe la spate sau lipită de pereți. Te leagă și te fac bucăți, luând mereu mai mult decât îți dau, însă există ceva unic în acest tip de excitație provocată de scenariul în care ești posedată. A doua mea viață este uneori singuratică, dar singurătatea este o alegere, așa se spune. Nu am nevoie de complicații romantice pentru a mă simți completă; prefer să privesc gâștele de departe.

Iar a treia viață... a treia viață mi‑o petrec iubind‑o pe ea. Este sălbatică și liberă, iar părul ei este o dezordine în care se amestecă vântul, și zulufii, și apa de mare. Când mă sărută, buzele ei sunt și ele sărate. Ea a deschis în mine un spațiu adânc, de care nici nu știam că există. Cu ea, sunt diferită. Sunt geloasă, pasională și protectoare. Vreau să o ating tot timpul, vreau să‑mi lipesc gura de ea, mâinile. Sexul cu ea este mătăsos, și intens, și volup­tuos, iar ea este atât de total de frumoasă. Ea mă consumă așa cum te consumă valurile oceanului, care se sparg de tine și în jurul tău, cu toată forța. Și este totul. Dacă ar fi posibil... Chiar trăind prima mea viață, cea frumoasă, ce­lelalte două tot există undeva în adâncuri, în momentele candide dintre stările de veghe și vis.

Nemțoaică albă • Catolică • Între 29.000 £ și 49.000 £ • Heterosexuală • Căsătorită/în parteneriat civil • Da

Soțul meu crede despre mine că sunt o iubită care preferă „sexul de vanilie“[1]. Dacă ar ști el la ce‑am visat eu să fiu… Suntem amândoi transexuali și întâmpinăm dificultăți serioase în a ne menține o viață sexuală sa­tisfăcătoare din cauză că părțile noastre nu prea ni se potrivesc, ca să zic așa. De prea multe ori am ajuns să renunț și să mă masturbez în timp ce mă uit la filme porno. Privesc alte femei trans, pentru că mă regăsesc în experiențele lor sexuale.

Obișnuiam să idolatrizez sex‑simbolurile feminine, visând să fiu un model Playboy și multă vreme mi‑am dorit să ajung o starletă porno faimoasă. Din multe puncte de vedere, tranziția chiar a scos la lumină tot ce e mai bun în mine. În adâncul sufletului însă mi‑aș dori să fac toate procedurile cosmetice posibile pentru a mă transforma într‑un sex‑simbol. Mereu am fost apreciată pentru inteligența mea, dar eu vreau să fiu apreciată pen­tru corpul meu. Superficial? Poate. Însă când îți urăști corpul la fel de mult cum îl urăsc eu pe al meu, tânjești ca oricine să te vadă ca fiind atrăgătoare. Și uneori, o singură persoană chiar nu este de ajuns. Vreau ca toată lumea să se gândească la mine ca la însăși chintesența sexualită­ții feminine. Fantazez că sunt o starletă în filme pentru adulți, pozez nud, sunt un simbol sexual irezistibil. Când fac sex, îmi place să mă imaginez în tot soiul de situații indecente: mă aflu pe platoul de filmare manevrând mai mulți bărbați sau în genunchi, manevrând unul singur.

În viața reală, tot încerc să îmi condimentez viața se­xuală, dar cred că e puțin cam mult pentru soțul meu, dat fiind că el încă crede despre mine că sunt foarte reținută. Maximum ce‑am făcut a fost să cumpăr niște lenjerie drăguță și lumânări parfumate de pus în dormitor. Știu că nu pot fi o starletă porno: ar fi nepotrivit în contextul în care sunt și soție și mamă. Va trebui să mă mulțumesc cu filmările pe care le fac atunci când eu și soțul meu facem sex. Este foarte excitant și măcar îmi livrează combustibil pentru fanteziile mele.

Americancă de rasă mixtă • Atee • Între 29.000 £ și 49.000 £ • Heterosexuală • Căsătorită/în parteneriat civil • Da

[1] Expresia „vanilla sex“ a fost preluată și în România și face referire la per­soanele care preferă sexul convențional.

***

Gillian Anderson este actriță de film, televiziune și teatru, producătoare și regizoare, recompensată cu multe distincții. Printre acestea se numără două premii Primetime Emmy, două premii Golden Globe, trei premii Screen Actors Guild și un premiu Evening Standard Theatre. Pe lângă activitatea sa artistică, Gillian este recunoscută la nivel global ca fiind o activistă respectată și susținătoare a numeroase cauze caritabile. A scris, împreună cu Jennifer Nadel, bestsellerul Sunday Times intitulat We: A Manifesto for Women Everywhere (Noi: un manifest al femeilor de pretutindeni), iar în 2023 a fondat brandul de băuturi pentru o stare de bine G Spot, care încurajează femeile să-și îmbrățișeze puterea unică. În 2016 Gillian Anderson a primit titlul onorific OBE (Order of British Empire, Ordinul Imperiului Britanic) pentru contribuțiile sale în domeniul teatrului. Locuiește la Londra, împreună cu cei trei copii ai săi.