Dacă vara este anotimpul în care îți place să citești pe îndelete, noi ți-am pregătit câteva recomandări de lectură pentru sezonul cald. Fie că ești pe plajă, la bunici, pe drum spre destinația de vacanță, sau pur și simplu ai mai mult timp liber și ai ieșit în parc cu o carte, încearcă una dintre sugestiile noastre:

How Proust can change your life de Alain de Botton

Dacă sunteți pasionați de literatură, filosofie și umor, How Proust can change your life este înca un roman-eseu al inconfundabilului Alain de Botton. De această dată sub ochiul critic al scriitorului apare Marcel Proust, creatorul și omul, cu toate ciudățeniile sale, dar și cu toate lucrurile care l-au transformat într-un clasic al literaturii.

Împărțit pe capitole intitulate ”How to take your time” sau ”How to express your emotions”, volumul este, în fapt, o analiză fină a naturii umane, pornind de la bizareriile sociale din viața și ficțiunea proustiană (de la ipohondrie, la ipocrizie și până la nevoia de recunoaștere socială sau de afecțiune), citite printre rânduri de un Botton ironic, comic și profund (în același timp, bineînțeles). În căutarea timpului pierdut se transformă, așadar, într-un adevărat tratat despre umanitate și tarele ei, pe care Botton îl citește ca pe un ”rețetar” al lucrurilor cu adevărat importante în viață.

Un roman ingenios și complex (prin aparenta simplitate), este ideal de citit în parc, la munte, în tren, mereu cu creionul în mână.

Primăvara neagră de Henry Miller

Pot fi cum cred eu că sunt sau cum cred alții că sunt? Aici aceste rânduri devin o confesiune în prezența eului meu tainic și de neștiut pentru mine însumi. Aici creez legenda în care mă voi îngropa., sub auspiciile acestui motto (citat din Miguel de Unamuno) își începe Miller scrierea Primăvara neagră, volum de eseuri și proză de un lirism aparte, ce îi este dedicat lui Anais Nin (scriitoare la rându-i și amanta lui Miller). Cu o scriitură amețitoare, care imită fluxul conștiinței până în cele mai mici detalii, volumul prezintă un Miller sfâșiat între un Paris regăsit în orice colț al lumii și o Americă nativă, reinventată de-a lungul vieții sale.

Henry Miller prezintă, astfel, o proză revoluționară, demontând tabuuri, transformând faptul divers în revelație mistică, adresându-se tuturor simțurilor și simțirilor cititorului. Aproape ca un jurnal fictiv, Primăvara neagră este un dialog interior purtat pe fondul unui secol XX zbuciumat, care se potrivește la fel de bine societății contemporane, punctând inegalitățile și maladiile industrializării, capitalismului ș.a.m.d. Nu este de mirare faptul că la apariție, cartea a fost interzisă în spațiul anglofon. De savurat pe îndelete, volumul este numai bun pentru o vacanță/concediu de vară meditativ(ă).
Alice Teodorescu

Pe drum, de Jack Kerouac se potrivește de minune cu preumblările tale de vară, mai ales că personajul principal pare să fie într-o vacanță continuă. Lungile călătorii în ținuturi americane îți trezesc dorul de ducă, iar stilul nonconformist în care este scrisă te face să te simți liber.

Nu există nimic mai irezistibil decât să fii tânăr și rebel; sigur că uneori intri în belele, dar senzațiile trăite merită riscul. Cartea este o emblemă a generației beat, copii care vor să uite orice reguli și lumea impusă de părinții lor. Totodată avem ocazia să vedem o Americă de periferie, cu multe cotloane și primejdii.

Călătorie în România, de Sir Sacheverell Sitwell este tot o carte de călătorie. Însă de data aceasta ne este prezentată chiar România prin ochii unui turist străin. Este o lectură pe care ar fi bine să n-o ignori dacă ești curios să descoperi frumusețile locale.

Bucureștiul interbelic oferea nenumărate atracții celor ce alegeau să petreacă vara în capitală, iar unele dintre ele mai pot fi găsite și astăzi. Englezul cosmopolit care poposește pe meleaguri mioritice este fermecat de felul în care natura a fost conservată în anumite zone ale țării și de ...țigani.
Andreea Chebac

Lavinia Branişte, Cinci minute pe zi

„Nu-mi amintesc să mai fi fost vreodată în viaţă atât de nehotărâtă şi să mai bolesc atâta înainte de o decizie, dar am memoria scurtă, aşa că e posibil să se mai fi întâmplat.”

Niciodată nu am putut da un răspuns hotărât la întrebările despre personaje preferate din cărţi sau filme, figuri cu care mă identific, drept cine mă văd peste X ani şi aşa mai departe. De câteva luni încoace, pare-mi-se, personajul meu preferat e Lavinia din volumul de proză scurtă (chiar foarte scurtă) Cinci minute pe zi: pentru că recunoaşte de cine nu-i place şi de ce, gafează îngrozitor şi trece mai departe, face din singurătate o comedie, se apucă mereu de învăţat câte ceva, fără un scop lămurit.

Lavinia trece printr-un şir de joburi cauzatoare de tahicardie, de relaţii incipiente/pe cale să eşueze/imposibil de resuscitat, de conflicte familiale minore, ba chiar de excursii cu omorât de vacă şi alte aventuri accidentale. Volumul nu capătă coerenţa narativă a romanului, deşi, prin anumite detalii, poveştile se atrag ca paginile rupte şi amestecate ale unui jurnal. Voiam să vă spun şi care sunt preferatele mele dintre cele 26, dar recitindu-le, mi-au plăcut altele de data asta. Dacă o vedeţi, deschideţi cartea la întâmplare şi încercaţi să vă opriţi din lectură după exact cinci minute.
Alexandra Găujan

Printre portocali, de Vincente Blasco Ibanez

Citind acest roman, îmi veneau mereu în minte alte cărţi. Primele 50 de pagini m-au dus cu gândul la Patul lui Procust. Nu că ar fi vreo asemănare între personaje, întâmplări, ci doar atmosfera este aceeaşi, de vară toridă, asfalt încins, soare dogoritor, sudoare, o lentoare a trecerii timpului, o atmosfera ...”lipicioasă”.

Puţini ştiu că Blasco Ibanez era un admirator al lui Miguel de Cervantes. Nu întâmplător relaţia dintre Rafael şi Leonora îmi aduce aminte de Don Quijote şi a lui Dulcineea. Să fie, oare, de vină faptul că el o idealiza, fără a ţine cont de viaţa pe care ea o dusese înainte să-l cunoască, aruncându-se în braţele atâtor bărbaţi? Să fie Don Andres, al său credincios Sancho Paza, cel care îl trezeşte la realitate, îl ia de lângă Leonora şi-i aminteşte de cariera promiţătoare ce-l aşteaptă?

Faptul că Rafael preferă averea în locul iubirii şi felul în care îşi priveşte cu nesaţ posesiunile, oferă finalului o notă de Ion, al lui L. Rebreanu.

Deşi acţiunea nu e un punct forte al acestei cărţi, merită citită pentru personajele extrem de bine conturate. Să nu uităm că acest roman a stat la baza primului film american, The torrent, în care a jucat Greta Garbo.

Concepută sub forma unui basm modern pentru adulţi, Fata cu picioare de sticlă, de Ali Shaw îţi oferă mai mult decât un univers glaciar în care să te poţi refugia într-o zi toridă. Povestea Idei, fata cu o boală misterioasă ce-i preschimbă trupul în sticlă, şi a lui Midas, băiatul timid ce refuză contactul cu viaţa altfel decât prin intermediul lentilei aparatului de fotografiat, vine ca un duş rece pentru cei mai mulţi dintre noi. Ni se dă o lecţie de viaţă dură, despre pierderi, izolare, negare, resemnare. Doza zdravănă de fantastic presărată de-a lungul romanului, deşi îi conturează un caracter ireal, nu diminuează cu nimic tristeţea care tronează în acest basm.

Nu-i greu de observat influenţa Metamorfozei lui Kafka asupra acestei cărți, o metamorfoză în două sensuri, total opuse, pentru că transformarea Idei în sticlă, are loc în acelaşi timp cu cea a lui Midas, care reînvaţă să fie om.

O vară fără bărbaţi face parte din categoria acelor cărţi de la care nu ai prea mari aşteptări, chiar dacă autoarea, Siri Hustvedt, este soţia lui Paul Auster. Eu una, sceptică din fire când e vorba de literatura americană contemporană scrisă de femei, îmi închipuiam o poveste ţesută în jurul unor femei la vârsta menopauzei, pline de frustrări şi incapabile să-şi accepte prezentul. M-am înşelat, e totuşi genul acela de carte care te prinde încă din primele pagini, în primul rând datorită umorului cu care Siri reuşeşte să trateze problemele legate de relaţii, vârstă sau copilărie. Cel mai grozav aspect al acestui roman, e faptul că te împinge spre lectură, prin numeroasele referinţe literare ( Freud, Ezra Pound, Sylvia Plath) pe care personajul principal, Mia, probabil o proiecţie a autoarei, le face. Cu un stil extrem de realist şi personal, Siri Hustvedt te face să uiţi că citeşti ficţiune, lăsându-te cu impresia că ai în faţa chiar autobiografia scriitoarei.
Elena Silvana Potocean

Kathryn Walker – Mistere veneţiene

Vara ne gândim în special la călătorii, nu atât ca modalitate de relaxare, cât şi ca la o evadare din monoton, din cotidian, pentru o senzaţie de libertate după care tânjeai de mult timp. Cam asta face şi eroina cărţii “Mistere veneţiene”, care ia decizia de a coborî din tren într-o staţie la întâmplare, fără să stea prea mult pe gânduri. Măcinată de o căsnicie nefericită, îşi ia viaţa în propriile mâini şi de aici începe aventura vieţii ei. Îşi dă seama că a ajuns în Veneţia, un oraş care îi oferă posibilitatea unei evadări nesperate dintr-o viaţă în care nu se mai recunoştea. Merită să o lecturaţi, vă va inspira în călătoriile pe care le faceţi pe parcursul acestei veri.

1000 de minuni arhitecturale

Ce poate fi mai potrivit pentru o vacanţă decât un album referitor la cele mai frumoase construcţii arhitecturale din întreaga lume? Găsiţi la editura Aquila o astfel de bijuterie de carte, care vă poartă, dacă nu paşii, măcar ochii, prin cele mai frumoase locuri ridicate de mâna omului, numai bune de vizitat atunci când credeaţi că aţi văzut tot ce poate fi văzut în călătoriile voastre. Cartea poate juca rol de ghid în momentul în care vreţi să ajungeţi într-un loc anume şi să aflaţi care sunt cele mai interesante obiective turistice existente acolo, dar vă poate delecta şi dacă nu aveţi posibilitatea de a pleca prea departe de casă în concediu.
Marinela Gheorghe