Howard Jacobson, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori britanici ai momentului, câştigător al Man Booker Prize şi autor al romanului Shylock este numele meu, publicat de Editura Humanitas Fiction în cadrul Proiectului Hogarth Shakespeare, vine la Bucureşti.

Autorul se va întâlni cu publicul român miercuri, 10 mai, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38). Alături de Howard Jacobson, la eveniment vor vorbi domnul Nigel Bellingham, directorul British Council România, prof. dr. Mihaela Anghelescu Irimia,  director de studii al Centrului de Studii Culturale Britanice patronat de Universitatea din Bucureşti şi British Council Romania, şi Sebastian Reichmann, scriitor. Moderatorul serii va fi Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. 

Discuţia va fi urmată de o sesiune de autografe.

Shylock este numele meu, o reinterpretare briantă a piesei Neguţătorul din Veneţia, este cel de-al doilea roman apărut în cadrul Proiectului Hogarth Shakespeare, un remarcabil proiect literar britanic demarat în 2015,  la 400 de ani de la moartea marelui Will, preluat de edituri prestigioase din 28 de ţări şi care propune revizitarea capodoperelor shakespeariene de către unii dintre cei mai bine cotaţi scriitori actuali ca Jeanette Winterson, Howard Jacobson, Margaret Atwood, Tracy Chevalier, Anne Tyler sau  Jo Nesbø.

„În Shylock este numele meu, Howard Jacobson îşi dă întreaga măsură a talentului său. El ia temele piesei lui Shakespeare şi le tratează cu umor negru şi multă inteligenţă. Nu există astăzi un scriitor de limbă engleză mai amuzant decât el.“ (Jewish Chronicle)

Celebrul neguţător din Veneţia se întoarce în literatură prin intermediul unei abordări contemporane a piesei lui Shakespeare. Shylock e aici un personaj dotat cu o inteligenţă incisivă şi multă pasiune, preocupat de teme legate de identitate, compasiune, dreptate şi răzbunare. În această nouă, provocatoare interpretare, Shylock apare deopotrivă ca personaj de sine stătător, dar şi ca proiecţie a conştiinţei lui Strulovitch, un abil negustor de artă. Dialogurile spumoase, de un umor amar dintre cei doi reprezintă motorul ascuns al romanului, mai ales în secvenţele în care dezbat probleme fierbinţi ale contemporaneităţii: ce înseamnă să fii evreu sau să fii numit astfel de ceilalţi, modificarea relaţiilor dintre părinţi şi copii sau cum se manifestă dragostea în interiorul familiei.