Titlu: Iubire
Autor: Toni Morrison
Rating:
Editura: Art
Anul aparitiei: 2015
Traducere: Mihnea Gafiţa
Numar pagini: 288
ISBN: 978-606-710-198-0

„Nu pricepea: un vis era doar un coșmar cu buzele rujate.”

Fără să evite ocaziile de a oferi câte un punct de pornire pentru o discuție despre segregarea rasială din America secolului al XX-lea, Toni Morrison urmărește alte direcții în cel de-al optulea roman al său, Iubire. Prin hățișul primelor capitole (Portretul, Prietenul, Străinul, Binefăcătorul), sensul titlului rămâne incert. În jurul marelui personaj absent, Bill Cosey, resentimentele celor care i-au vânat afecțiunea le blochează pe supraviețuitoare în poziții de șah-mat.

Îmbătrânite, cinice, personajele feminine din roman sunt convinse că vor rămâne în memoria localnicilor drept cineva care a contat cândva pentru cineva important, nimic mai mult. Doar gradul în care a contat fiecare se poate ajusta în memoria colectivă, iar la asta se lucrează neîncetat.

Orice afro-american care își permitea să plătească pentru aparențe a trecut, în anii '40, prin hotelul carismaticului Bill Cosey, din orășelul Silk de pe Coasta de Est. Întregul ținut ceda farmecelor lui. Cinci decenii mai târziu, după decăderea și moartea lui Cosey, locurile pe care le-a stăpânit nu și-au recăpătat încă independența, din cauza femeilor care nu l-au putut înlocui cu vreo altă obsesie: May – nora, Christine – nepoata, Heed – cea de-a doua soție, I. - fosta bucătăreasă, Vida – soția unui amic, Juniora - cea care nu l-a întâlnit niciodată, dar care îi simte prezența peste tot. Fiecare dintre ele, odată ce și-a stabilit ținta, devine interesată de realitate doar în măsura în care aceasta îi confirmă intuițiile.

„Putea foarte bine să-i trimită și o sticlă de detergent Clorox și un pom de Crăciun uscat și ea tot ar fi fost în stare să facă orice ar fi vrut el pentru ceea ce-i oferea: deplină libertate, o grijă absolută, sex numai bun, cadouri mai mult decât generoase.” Gândindu-se la ultimul ei amant, Christine preia tema iubirii obsesive, crescută de nicăieri, pentru un bărbat cu multe alte priorități. Morrison, însă, o nuanțează prin dezvăluirea târzie a unor alte tipuri de legături afective, de data aceasta între femeile din viața lui Cosey. O mare prietenie se rupe nefiresc, lăsând locul resentimentelor și, pentru decenii întregi, urii, pentru ca, odată cu topirea invelișurilor externe, miezul legăturii să se arate drept iubire numai când este prea târziu pentru revizuiri.

Tehnic impecabil, romanul narat pe mai multe voci, fiecare cu perspectiva sa temporală, mi-a lăsat impresia unei ferocități aproape insuportabile. În lumea lui Cosey, fiecare voce se aude separat și dă mărturie pentru inexistența comunității. Emoțiile dezbină în majoritatea formelor pe care le iau, iar iubirea ca agape nu se dovedește destul de spectaculoasă pentru a câștiga o scenă doar a ei.

• Plusuri

  Nararea pe mai multe voci, neaducând ceva nou, creează, însă, o plasă pentru captarea câtorva imagini de ansamblu.

• Minusuri

  O construcție literară „cu de toate” din gama sentimentelor, pentru bibliografii școlare și nu numai.

• Recomandari

  Celor care vor să testeze terenul marilor romancieri afro-americani.

Cumpara acum Iubire de pe