Titlu: Orele îndepărtate
Autor: Kate Morton
Rating:
Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Sînziana Dragoș
Numar pagini: 520
ISBN: 978-973-689-590-6

„O casă nu este doar o sumă de părți componente, este un lăcaș al amintirilor, aici sunt gravate și reținute toate întâmplările petrecute între zidurile sale.”

Cumpără titlul în engleză

Kate Morton s-a născut în 1976 la Berri, în sudul Australiei, fiind atrasă în primă fază de o carieră în teatru pe care o abandonează după asistarea la un curs despre Shakespeare, care avea să îi schimbe cursul vieții, îndrumându-i pașii către scris și cursurile de literatură engleză de la University of Queensland. Primul ei roman, Casa de la Riverton a fost desemnat de Sunday Times drept cea mai bine vândută carte de ficţiune a anului 2007 în Marea Britanie, iar de New York Times drept una dintre cele mai bine vândute cărţi ale anului 2008 în SUA. Cel de-al doilea roman, Grădina uitată a ajuns pe primul loc în topul bestsellerurilor din Australia şi Marea Britanie şi a fost desemnat de Sunday Times drept cea mai bine vândută carte a anului. În 2010 este publicat și cel de-al treilea roman al lui Kate Morton, Orele îndepărtate care întregește succesul scriitoarei ajungând pe primul loc în topul bestsellerurilor din Spania şi pe locul al doilea în Marea Britanie şi Norvegia. Iar cel mai recent roman, The Secret Keeper, publicat spre finele lui 2012, a fost recompensat cu American Library Association Award 2013, Women's Fiction Category.

„Orele îndepărtate” spune o poveste complexă care își schimbă cu ușurință tonalitatea și stilul dintr-un roman de dragoste, într-unul istoric, dramatic sau de mister, subjugând cu totul atenția și simțirile cititorilor pe care îi poartă când pe coridoarele întunecate ale castelului Milderhurst când pe cele ale memoriei personajelor, reașezând în mod dureros fragmentele unor vieți care nu s-au putut desprinde din ghearele de piatră ale reședinței ce le-a servit și pe post de temniță de-a lungul a 90 de ani.

Totul începe cu o scrisoare rătăcită care-și găsește destinatarul abia după mai bine de 50 ani și care prin rândurile sale reușește să dezgroape trecutul familiei Burchill. Edie, editoare pasionată și fiică a celei ce primește scrisoarea, ajunge involuntar în postura de detectiv menit să șteargă de praf cotloanele memoriei, să readucă în prim plan amintiri de mult uitate și să rezolve mistere asupra cărora planează de zeci de ani întrebări fără răspuns.

În centrul tuturor misterelor se află un castel din Kent, unde în anul 1940, Meredith Burchill este evacuată dintr-o Londră amenințată cu bombe și invazia lui Hitler. Printre zidurile groase de piatră adolescenta de 14 ani descoperă o altfel de lume, închisă aproape ermetic realității în care creativitatea și inteligența sunt cele care ridică sau coboară în ochii paterni al lui Raymond pe cele trei surori Blythe – Persephone, Seraphina și Juniper. Trei personalități distincte, fiecare marcabilă prin propriile trăsături, animă clipele suspendate ale Milderhurst-ului, însuflețind solemnitatea arhitecturală cu drame personale, secrete ținute sub cheie sau povești de iubire interzise.

Pe măsură ce Edie merge în sens cronologic invers încercând să reconstituiască timpul petrecut de mama sa departe de Londra, fie din mărturiile mătușii sale sau din scrisorile trimise acasă de către Meredith, Percy și Saffy par să se întoarcă în propriul trecut în încercarea de a se reconcilia cu proprii demoni și a rearanja firul poveștii care a înnebunit-o de durere pe mezina Juniper.

„Eram fascinată de legăturile încâlcite de dragoste, datorie și de resentimente care le uneau. Privirile acelea pe care le schimbau, echilibrul complicat de putere instaurat de-a lungul a zeci de ani, jocuri pe care eu nu o să le înțeleg niciodată pe deplin. și poate tocmai aceasta era cheia: ele formau o entitate atât de firească, încât mă făceau să mă simt cu totul în afară, prin comparație.”

Și dacă autoarea pare să jongleze între trecut și prezent, familia Burchill și cea Blythe, cu ușurința unui acrobat de circ, atunci nu e de mirare că introduce încă un mister – cel a lui Raymond Blythe, renumit autor al „Adevărata poveste a Omului Noroaielor” – care spre final își arată adevărata menire, cea de numitor comun prin care toate celelalte povești și personaje se leagă unele de altele într-un fagure din care se preling orele îndepăratate.

„Orice aș fi răspuns atunci ar fi fost acoperit de bătăile tuturor pendulelor din castel. Ce simfonie tulburătoare, ceasuri din toate camerele bătând rând pe rând, parcă stringându-se unele pe altele pe când anunțau trecerea timpului. Simțeam acele bătăi adânc în trup și efectul lor mi se răspândea înghețat pe piele, scoțându-mă pur și simplu din minți.”

Ce am apreciat cel mai mult la aceasta carte a fost abilitatea poveștii de a mă atrage în mijlocul ei și de a empatiza sau antipatiza puternic cu anumite personaje. Mă așteptam ca în decursul a 500 de pagini să obosesc, să-mi obosească atenția și să pierd din detaliile esențiale care compun universul acestui roman cu accente istorice. Personalitatea personajelor este probabil cea mai ispititoare pentru că aceasta este cea care modelează întâmplările și le acordă o notă mai mult sau mai puțin gravă, aidoma arcușului care apasă pe corzile unei viori.

Experiența lecturii se aseamănă cu parcurgerea unui labirint la finalul căruia răsufli ușurat căci apăsarea anilor se ridică, iar o parte din inimile frânte își găsesc leacul în reamintire, deși gândurile rămân învălmășite încă o vreme pe marginea imaginii dickensiene în care Juniper îmbracă rolul doamnei Havisham în rochia de un roz pal, așteptându-și la nesfârșit logodnicul întârziat.

• Plusuri

  Un roman complex și complet care oferă o experiență bogată a lecturii atât prin locurile prezentate cât și prin personajele perfect conturate care par să se desprindă din pagini și să capete viață. Dozajul perfect al detaliilor care fac trecerea de la trecut la prezent și înapoi una lina.

• Recomandari

  Celor pasionați de cărțile surorilor Bronte, Lewis Caroll, de povești care se dezvăluie pas cu pas și care nu pot fi ușor ghicite după primele 50 de pagini.