Titlu: Povești cu femei măritate
Autor: Cristina Campos
Rating:
Editura: Trei
Anul aparitiei: 2024
Traducere: Ana-Maria Tamaș
Numar pagini: 488
ISBN: 978-606-40-2142-7

Aș avea curajul să zic că Povești cu femei măritate este cea mai bună carte pe care am citit-o în 2024. Nu fac astfel de clasamente, în general, dar atât de mult mi-a plăcut cartea aceasta.

Despre Cristina Campos, autoarea cărții, nu știam nimic. O căutare pe Google spune că s-a născut la Barcelona, în 1975, și a obținut licența în științe umaniste la Universidad Autónoma de Barcelona. Și-a continuat studiile la Ruprecht-Karls-Universität din Heidelberg și a lucrat în calitate de coordonator al Festivalului Internațional de Film din acest oraș. După ce s-a întors în Spania, și-a început cariera ca director de casting, îmbinând profesia cu scrisul.

Ceea ce Google nu mi-a spus este că această scriitoare spaniolă are o capacitate extraordinară de a suprinde esența relațiilor din timpurile noastre. Dacă am face o selecție de cărți și le-am îngropa undeva pe planetă pentru ca oamenii din 2094 să le descopere și să înțeleagă cam cum ne iubeam în 2024, probabil că această carte ar trebui să se afle pe lista respectivă.

Gabriela, unul dintre personajele din Povești cu femei măritate este o jurnalistă talentată, însă cu puțină încredere în talentul ei literar. Scrie ca freelancer la o revistă de femei din Barcelona. Este căsătorită cu German, un inginer pragmatic, care o iubește cu adevărat, dar o și plictisește pe măsură. După ani de încercări de a rămâne însărcinată (soldate cu eșec din cauza endometriozei cu care este diagnosticată), Gabriela reușește să aducă pe lume un băiețel frumos și sănătos. Are patruzeci și cinci de ani, cincisprezece ani de căsnicie, și se implică într-o relație cu un bărbat la care visează de ani întregi și începe să ducă o viață dublă. Este îndrăgostită pasional de amantul ei, căsătorit și cu doi copii.

Silvia este fotografă. Soțul ei este un bărbat bun, dar nu o face fericită. Este atrasă de o altă femeie, dar nu are curajul să își asume o asemenea relație. Cósima, o aristocrat spaniolă și stilistă deosebit de talentată, descoperă la scurt timp după căsătorie că soțul ei nu o mai dorește. Mai mult, el are o relație de lungă durată (dinaintea căsătoriei) cu o prostituată rusoaică.

Cele trei prietene vor trece prin multe situații dificile, se vor sprijini una pe cealaltă și vor descoperi viața, iubirea și pe ele însele.

Modul în care autoarea descrie trăirile Gabrielei, cea care nu își poate părăsi soțul și copilul, dar nici nu poate accepta o viață dublă alături de amantul ei constituie pagini de literatură adevărată, de mare talent și finețe psihologică.

“German o privește pe Gabriela seara, când se dezbracă. Când iese din duș. Gabriela îl suprinde uneori privind-o în tăcere.

• La ce te uiți atâta?
• La nevastă-mea, îi răspunde el, mereu cu o privire de bărbat îndrăgostit.

German are întotdeauna cuvinte frumoase pentru ea. Întotdeauna. În ciuda sânilor ei căzuți, a vergeturilor, a celor patru cicatrici. În ciuda trecerii anilor peste corpul ei. În ciuda tuturor lucrurilor. Întotdeauna.

“Doar o singură dată” își promite Gabriela ei înșiși. Să simt mângâierile altui bărbat pe pielea mea. Să fiu goală, stând în poala unui bărbat, o singură dată.” Plăcerea, sexul, orgasmul nu contează. Sau contează, dar sunt ceva secundar. (...) Doar o îmbrățișare caldă din partea unui bărbat care mă dorește și care nu e soțul meu, o singură dată”.

Povești cu femei măritate este și o carte despre alegeri, acele alegeri pe care le facem toate, conștient sau inconștient, care ne aduc fericire sau nefericire, pace sau război, dar care ne și arată cine suntem cu adevărat, dincolo de ceea ce societatea și bărbații așteaptă de la noi.

Text scris de Raluca Elgyar.