Omul arhaic în viziune modernă
Scris de Raisa Stoleriu • 17 July 2013 • in categoria Psihologie/Sociologie
Autor: Anthony Stevens
Rating:
Editura: Herald
Anul aparitiei: 2012
Traducere: Gabriela Deniz
Numar pagini: 224
ISBN: 978-973-111-358-6
,,Fiecare fiinţă umană civilizată, beneficiind de o conştiinţă oricât de evoluată, este tot un om arhaic în straturile adânci ale psihicului său.” (C.G. Jung)
Fiecare dintre noi am păstrat o fărâmă dintr-un om vechi de două milioane de ani. Suntem fascinaţi de vise, simboluri, mituri, artă, natura înconjurătoare sau psihicul uman, iar în toate aceste reprezentări şi încercări de a ne cunoaşte pe noi înşine, pe cei pe care-i iubim sau doar de a înţelege mai bine lumea în care trăim, regăsim de fiecare dată ecourile acestui om străvechi.
,,Să nu îndrăznim nici o clipă să cădem pradă iluziei că un arhetip poate fi în cele din urmă explicat şi eliminat. […] Tot ce putem face este să visăm mai departe mitul şi să-i dăm un înveliş modern.” (Jung)
Complexitatea gândirii lui Jung nu a fascinat doar lumea psihologiei, dar şi pe cea a literaturii şi a altor ştiinţelor umaniste. E greu să îi explici ideile în câteva cuvinte, să le faci înţelese şi accesibile tuturor, iar meritul lui Anthony Stevens, psihiatru, analist jungian, cu pregătire în psihologia experimentală, este de a ne explica arhetipurile şi inconştientul colectiv într-o manieră simplă, concisă. De asemenea, Stevens ne vorbeşte despre lumea viselor şi a ancestralului într-o viziune modernă, încercând să prezinte păreri din alte domenii ştiinţifice şi să facă în această carte ,,conexiuni între psihologia analitică, antropologie, biologia comportamentală, psihologia visului, psiholingvistica, psihiatrie şi moduri alternative de vindecare.” (13)
Aşa cum pentru Neil Bohr un atom reprezenta ,,un sistem solar în miniatură”, aşa şi omul arhaic se regăseşte în fiecare dintre noi. Care este însă rolul ancestralului şi cum se manifestă acesta în viaţa noastră? Autorul ne explică faptul că ,,în spatele inteligenţei noastre conştiente se manifestă o inteligenţă mai profundă: inteligenţa evoluată a omenirii.” Cu toţii suntem construiţi după acelaşi tipar, iar principalul lucru pe catre trebuie să-l înţelegem atunci când vorbim de fiinţa arhaică este arhetipul. După Stevens, arhetipurile inconştientului colectiv reprezintă ,,teoria cuantică a psihologiei”, arhetipul având ,,o semnificaţie comparabilă cu gravitaţia în fizica newtoniană, relativitatea în fizica lui Einstein sau selecţia naturală în biologia darwinistă.” (33) Acesta este nereprezentabil în sine, dar este uşor de regăsit în imagini, idei, simboluri, vise arhetipale, în ceea ce e comun fiecărei culturi, în ceea ce se regăseşte în fiecare popor şi-n fiecare dintre noi. Pentru a evidenţia aceste lucruri, Stevens ne oferă exemple din antropologie şi mitologie, făcând paralele între atunci şi acum, între lumea veche, arhetipală, şi lumea de astăzi, din perspectivă psihologică, antropologică, biologică.
De asemenea, dacă Freud afirma că visele provin din două surse – evenimentele zilei precedente şi reziduurile memoriei din copilărie, Jung vorbeşte de un al treilea: substratul arhaic al existenţei noastre. Pentru a explica acest lucru, Stevens descrie visele unor oameni moderni, reinterpretându-le prin intermediul mitologiei, prin personaje precum Ghilgameş, Osiris, Set.
,,Toate visele conţin în mod implicit o componentă arhetipală, dar unele vise sunt în mod mai evident mai arhetipale decât altele, fiind de aceea diferite – stranii şi înfiorătoare. Ele tulbură trăirile visătorului, deoarece ele evocă cele mai importante aspecte despre viaţă şi moarte. Astfel de vise sunt mituri private.” (90)
Care sunt însă nevoile şi intenţile acestui ,,sine” străvechi în noi înşine? Cum putem explica bolile secolului XXI pornind de la ,,selecţia naturală şi culturală” a speciei noastre? Dacă Jung afirma că ,,nevroza generală” a secolui XX este lipsa unui ,,scop şi sens în viaţă”, Anthony Stevens descrie psihobiologia simptomelor omului de acum prin intermediul manifestărilor arhetipale.
Pentru cei familiarizaţi deja cu scrierile lui Jung, e posibil ca unele lucruri să pară repetive, iar câteva elemente ,,moderne”, spre sfârşitul cărţii, să fie privite sceptic. Sinele de o mie de ani este însă o carte care se citeşte uşor, o bună introducere pentru psihologia jungiană şi la felul în care acest ,,om arhaic” se manifestă în zilele de astăzi.
-
Plusuri
Concizia în care este scrisă, explicaţiile însoţite de exemple, analogiile realizate între diferite ştiinţe;
-
Recomandari
Persoanelor interesate de scrierile lui Jung, mitologie, arhetipuri.