Not for sale
Scris de Silvia Gradinaru • 27 February 2010 • in categoria Poezie
0
Autor:Domnica Drumea
Rating:
Editura: Cartea Românească
Anul apariţiei: 2009
71 pagini
ISBN: 978-973-23-2851-4
În contextul actualităţii cel puţin, poezia este privită de mulţi ochi ca fiind o "specie" dacă nu excesiv de criptică atunci, la polul opus, lipsită de noimă. Pentru sceptici, atrag atenţia că nu toţi poezii contemporani aparţin categoriei celor care trebuie citiţi având DEX-ul alături şi nici celor care înşiră cuvinte goale pe care canoanele nu le mai obligă "să sune din coadă".
Din punctul acesta de vedere, poezia Domnicăi Drumea este construită într-un registru simplu, al vorbelor necomplicate. Nici temele alese nu sunt unele ieşite din comun, cu o imagistică surprinzătoare sau menită să şocheze. Din contră, lumea în care pătrunzi în Not for sale este cea în care deja trăieşti într-o formă sau alta. Aproape nimic nu este necunoscut cititorului.
Ce face volumul diferit de altele? Vocea profund sensibilă, care e capabilă să nu caute mai departe de evenimentele obişnuite. Surpriza pe care o ai citind vine tocmai din găsirea emoţiilor profunde tocmai în cadrele pe care în mod normal le-am percepe superficial. Pentru Domnica Drumea asocierile vin într-o manieră firească, simplă, suficientă prin sine. E uşor de remarcat că nota în care sunt scrise este una feminină, a unei percepţii intens emoţionale.
Deşi se remarcă în anumite puncte tendinţa de a se revolta sau de a se zbate în faţa unora dintre aceste emoţii, amprenta generală este cea a unei resemnări calde. Poezia este, în ciuda obişnuitului descris, una personală. Ce o face plăcută lectorului este faptul că te poţi cu uşurinţă identifica şi transpune în stările respective. Aş putea spune că, pe lângă oscilarea între extreme, se face aici un tur al nostalgiilor percepute ca atare, al stărilor acceptate în ciuda imperfecţiunilor lor dar cărora li se subliniază frumosul.
Un alt punct pozitiv pe care îl remarc este lejeritatea cu care autoarea se joacă cu cuvintele, lucru ce reflectă exact acceptarea de care vorbeam mai devreme şi dă spiritul ludic pe care îl au până şi cele mai melancolice concluzii. Un exemplu îl avem chiar în poezia care deschide volumul, dincolo de întrebările referitoare la cui i s-ar putea spune not for sale şi cui i-ar putea fi date explicaţii: "de ce de ce de ce maria-mirabela rămâi pe gânduri sub cerul ca umbrela. Doar ştii că nu ai ce să vinzi deşi totul e de vânzare". Singura fisură ce poate fi remarcată este tocmai predispoziţia de a se putea pierde în aceast joc serios.
În ansamblul său, volumul nu este unul care îşi doreşte să epateze ci îndeplineşte tocmai funcţia care se presupune că ar trebui să o posede un asemenea text: te face să simţi - să empatizezi sau poate chiar să te identifici până la un anumit punct cu persoana care a scris versurile. Nu te împovărează de imagini sau metafore sofisticate, ci te umple de trăiri.
Aş fi putut face comparaţia între volumul acesta şi cel de debut, "Crize", însă voi lăsa la latitudinea celui ce citeşte să descopere alternanţele dintre cele două. Aş fi putut să menţionez premiul luat de autoare însă valoarea unui scriitor nu stă în asta, drept care vă las să o descoperiţi lăsându-vă pentru câteva ore prinşi în atmosfera cald-melancolică creată de Domnica Drumea în prezentele texte. Poate nu oferă răspunsuri sau concluzii neaşteptate, dar cu siguranţă merită citită.
Scris de Silvia Grădinaru