Titlu: Miniaturista
Autor: Jessie Burton
Rating:
Editura: Humanitas Fiction
Anul aparitiei: 2023
Traducere: Anca Dumitru
Numar pagini: 416
ISBN: 978-606-097-200-6

În Amsterdamul finalului de secol 17 norocul și nenorocirea se pot succeda într-o clipă, căci societatea critică și extrem de religioasă nu iartă nici o greșeală. În acest decor sosește Nella, o tânără mireasă, care este adusă în „a doua cea meai bună barcă” a soțului ei ca să-și clădească o viață nouă alături de familia Brandt.

Jessie Burton debutează în lumea romanelor în 2014 cu această carte, Miniaturista. Debutul ei romanesc este întâmpinat cu numeroase premii, iar povestea ei este tradusă în peste 40 de limbi și ajunge la mai mult de un milion de cititori.

Încă de la primele pagini ale cărții o urmărim pe eroina de 18 ani care descoperă impunătoarea casă a soțului ei, Johannes Brandt, un negustor bogat, și pe locuitorii acesti clădiri aflate pe Cotul de Aur al Amsterdamului: Marin, sora austeră a soțului ei, talentata bucătăreasă Cornelia și Otto, servitorul de culoare, salvat de Johannes și „adoptat” de familie.

Însă impresionanta casă cu nouă camere se dovedește a fi plină de secrete și ascuzișuri. Nella se simte închisă în camera ei plină de pernuțe brodate cu monogramă și respinsă atât de cei trei locuitori ai casei cât și de soțul ei care pare să o evite cu orice preț.

Acesta este momentul în care sosește un dar de nuntă – o casă în miniatură pe care Nella o poate mobila după gustul ei. Astfel de obiecte migăloase și extrem de scumpe erau în acea epocă daruri oferite tinerelor femei pentru a-și exersa abilitățile de stăpâne ale casei. S-au păstrat până în zilele noastre căteva astfel de cabinete, iar unele dintre ele pot fi admirate la Rijksmuseum, în capitala Olandei. Fiecare obiect din interiorul casei miniaturale este executat la scară din materialele specifice: porțelan, lemn, metal etc. Asta face ca o asemenea „distracție” să fie extrem de costisitoare, și de aceea rezervată păturii bogate a societății.

Probabil că ați ghicit deja că apariția cabinetului atrage după site apariția personajului care dă și titlul romanului – Miniaturista. La început, Nella transferă în acest cabinet pentru miniaturi toate dorințele și speranțele ei legate de noua familie și noua viață în Amsterdam. Este o lume doar a ei pe care o poate controla. Însă, pe măsură ce obiectele miniaturale se înmuțesc, își dă seama că miniaturista le trimite semne și avertismente subtile. Dar cine este acest personaj care pare să cunoască lucruri de nersotit și astfel să amenințe echilibrul precar al familiei Brandt?

Amsterdamul descris de Jessie Burton în Miniaturista merge dincolo de a fi o temă extrem de bine documentată. Amsterdamul opulent al negustorilor Companiei Indiilor de Est, extotic parfumat de aroma mirodeniilor și neiertător, ca „o mare de ochi și guri” este un personaj în sine. Îl descoperim odată cu Nella ca o lume plină de reguli nescrise.

„Amsterdamul, întemeiat pe risc, tânjește acum după siguranță, după trecerea lină prin viață, păzindu-și confortul oferit de bani cu supunere plicticoasă.”

Așa cum știm că se întâmplă de multe ori, o societate rigidă face ca aparențele să crească în importanță până ajung să surclaseze realitatea, iar de aici până la prăbușirea butaforiei e doar un pas. Casa Brandt se vede amenințată de secretele celor doi frați – Johannes și Marin – unul mai scandalos și de neiertat ca celălalt.

Cred că cei peste un milion de cititori ai romanului au fost atrași și de versatilitatea acesti povești, căci Miniaturista poate fi citită ca roman istoric, dar și ca roman de suspans. Jessie Burton ridică voal după voal, pe măsură ce acțiunea înaintează, dar nu avem o imagine completă a realității decât la finalul cărții.

Și pentru că tot am vorbit de final, o să vă dezvălui doar că este unul pe de-o parte extrem de puternic – romanul se termină cu două morți și o naștere -, dar care lasă deschisă posibilitatea pentru noi desfășurări ale acțiunii.

De altfel, opt ani mai târziu, în 2022, Jessie Burton publică Casa destinului, o continuare a romanului Miniaturista. Din fericire, cititorii din România au avut ceva mai puțin de așteptat între cele două volume, deoarece editura Humanitas Fiction a publicat traducerea ambelor romane în acest an (traduceri semnate de Anca Dumitru, respectiv de Elenea Drăgușin – Richard).

Nu pot să închei acest text înainte de a menționa un detaliu extrem de importat din romanul lui Jessie Burton: mâncarea. Felurile de mâncare sunt atent descrise deoarece ele sunt mai mult decât hrană în acest context. Sunt semnele unui statut, dar și prilej pentru personaje de a-și arăta pioșenia – heringul pe care Marin îl oferă obsesiv la mesele în familie – sau răsfățuri ascuse – nucile glasate ronșăile de aceeași Marin. Iar totul culminează cu un munte de căpățâni de zahăr care aduce decăderea casei Brandt.