Istoria din care nu învățăm nimic
Scris de Raluca Elgyar • 6 December 2017 • in categoria Lit. contemporana
Autor: Clara Uson
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2017
Traducere: Mariana Sipos
Numar pagini: 382
ISBN: 978-973-46-6375-0
Fiica Estului este o carte care se citește greu. Și nu din cauza unui stil narativ complicat sau al vreunei povești alambicate, ci pentru că transmite o emoție a cărei greutate și complexitate le resimți aproape fizic. Te face să îți pui tot felul de întrebări de la cele mai evidente (cum au fost posibile asemenea atrocități în plin secol al XX-lea, cum majoritatea dintre noi nu am știut sau am știut și am ignorat?) până la unele mai complexe (ce sunt popoarele? de ce o națiune poate distruge o alta, deși au trăit în armonie sute de ani? ce este libertatea, toleranța? cât de periculoasă și imprevizibilă poate fi natura umană?). Ca toate cărțile bune, Fiica Estului nu oferă răspunsuri, ci doar ne face să rafinăm întrebările, să reflectăm... și poate să învățăm ceva.
Şase tineri, trei băieţi şi trei fete, stau de vorbă într-un McDonald’s din Moscova şi ajung la o dispută aprinsă despre naţionalism şi manipulare politică. Sunt studenţi din Belgrad şi se află în Rusia într-o excursie – un cadou de absolvire a facultăţii, înaintea examenelor finale.
Personajul central al cărții este Ana Mladić, fiica generalului Ratko Mladić, pe care ea îl adoră şi îl consideră un adevărat erou al Serbiei, dar care avea să fie repede cunoscut în toată lumea ca „măcelarul din Balcani” şi judecat la Haga pentru crime de război. Povestea prin care fiica descoperă adevărul despre tatăl său, punctată de ororile războiaelor sârbo-croat și sârbo-bosniac este sfâșietoare și se încheie cu sinuciderea Anei, incapabilă să trăiască cu acest adevăr.
Într-o lume a războiului, a conflictelor religioase, a discriminărilor, „binele și răul sunt simple categorii, concepte, sertare fără conținut sau cu un conținut aleatoriu, schimbător: să omori un om este rău, spun legile în timp de pace, dar introduc o nuanță când e vorba de război: să omori pe unul dintre ai noștri trebuie pedepsit, dar să-i omori pe ei, pe ceilalți, pe cei care poartă o uniformă de culoarea asta sau care vorbesc altă limbă, nu numai că se poate, dar chiar trebuie să-i ucizi... ei nu mai sunt oameni, ei sunt Inamicul”.
Cartea relateză episoade greu de povestit sau imaginat ale războiului iugoslav care a frânt destine, a distrus orașe și, ca orice alt conflict armat, a atacat puternic ideea de umanitate. A fost, fără îndoială, un genocid despre care știm încă puține lucruri. Istoria se împletește cu ficțiunea și creionează portretele unor lideri cunoscuți ai Serbiei și Croației, arătându-ne încă o dată ce puțin învățăm din experiențele și traumele trecutului și cât de naivi și influențabili putem fi.
„Herman Goring, întemeietorul Gestapoului, spunea limpede: Desigur, oamenii nu vor război. Nu-l doresc englezii, nici americanii, nici germanii. Este de înțeles. Este sarcina liderilor țării să-i conducă, să-i îndrepte spre el. Este foarte simplu: tot ce trebuie să le spui este că sunt atacați și să-i denunți pe pacifiști că nu sunt patrioți, că pun țara în pericol. Funcționează la fel în toate țările, fie ele democrații, monarhii sau dictaturi.”
Clara Uson, scriitoare spaniolă, a primit pentru Fiica Estului, Premiul Ciudad de Barcelona şi prestigiosul Premio de la Crítica, o recompensă literară acordată anual celui mai bun roman scris în limba spaniolă din întreaga lume, distincții absolut meritate. Este extrem de interesat cum o scriitoare dintr-un spațiu geografic și spiritual îndepărtat de Balcani a reușit să se documenteze și să scrie o carte care are toate șansele să devină una dintre cele mai importante opere de ficțiune despre războiul din fosta Iugoslavie.
Fiica Estului este o carte, care nu doar merită citită, ci care trebuie citită.
-
Plusuri
Mixul de istorie și ficțiune și stilul narativ marcat de forță și tragism care conturează episoade narative greu de uitat și care marchează emoțional cititorii.
-
Recomandari
O carte puternică, necesară și cutremurătoare despre atrocitățile, conflictele morale și dezastrul umanitar pe care le-a creat războiul din fosta Iugoslavie.
Zina spune:
10 December 2017 | 2:12 pm
Hai să fim serioși!