Titlu: Funky Business Forever
Autor: Kjell Nordstrom, Jonas Ridderstrale
Rating:
Editura: Publica
Anul aparitiei: 2009
Traducere: Monica Şerban
Numar pagini: 236
ISBN: 978-973-1931-06-7

(sau cumpără aici ediţia în limba engleză)

Cei doi suedezi aveau două variante: să mai scoată o ediţie din Funky Business sau să scrie o altă carte în care să ia în considerare şi ce s-a mai schimbat de când a apărut cartea mai sus menţionată. Lumea e în continuă schimbare (şi, evident, s-au întâmplat lucruri pe care ei nu le preconizaseră) aşa că nu e greu de imaginat că s-a adunat destul material pentru a reîncadra puţin ideile din prima carte. Pe aceea n-am citit-o, dar înţeleg că baza a rămas aceeaşi în mare parte, doar contextul s-a schimbat puţin.

Două lucruri mi-au atras atenţia în mod deosebit. Primul ar fi acela că autorii au curaj. Nu par genul care să se lase îngrădiţi de reguli şi spun exact ceea ce gândesc. Exemplu concret: "Karl Marx avea dreptate." Nu trebuie să fii un geniu pentru a îţi da seama care va fi reacţia cititorilor. Când spui lucrul ăsta, apoi vorbeşti despre alţi lideri comunişti care "au avut dreptate" şi abia după o pagină şi ceva spui cu ce anume au avut dreptate, ai o strategie. Pe care au folosit-o din nou deşi recunosc că în SUA, foarte probabil din cauza acestei porţiuni, vânzările au fost jalnice.

Al doilea lucru care iese în evidenţă este funky-ismul celor doi: sunt doi academicieni suedezi nebuni, liberi, care au păreri pe care şi le exprimă, care ştiu (în mare parte) despre ce vorbesc, care înţeleg lumea în care trăiesc şi care scriu aproape la fel cum vorbesc. Sunt prietenoşi, deschişi şi vor să împartă o parte din cunoştintele lor.

Apropos de cunoştinţe, autorii explică la un moment dat de ce este SUA încă cea mai mare forţă a lumii, după atâtea rostogoliri la vale. Răspunsul este simplu: cunoaşterea. Pentru că, aşa cum spun şi cei doi suedezi, America este o idee, o idee care atrage cele mai strălucite minţi ale lumii. Cu un asemenea "arsenal", într-o eră în care cea mai mare parte a muncii se face cu creierul, nici nu e de mirare că SUA este încă o forţă şi că toţi olimpicii migrează în continuare spre acel loc unde îşi pot valorifica abilităţile.

Însă până la urmă cartea este una despre afaceri, şi nu orice fel de afaceri, ci cele funky. Iar afacerea funky, pe scena teatrului modern lipsit de reguli (ca de altfel şi de regizor sau scenariu) care este sistemul capitalist, se remarcă prin câteva aspecte: "Nu există decât o cale de ieşire, aparent simplă: fă altceva, fă ceva ce nu s-a mai văzut pe lume, inovează, astfel încât să fii, pentru o anume perioadă, unic şi competitiv într-un mod aparte." La asta se adaugă faptul că trebuie să te adresezi fiinţei emoţionale şi nu celei raţionale, plus faptul că cunoastere= putere şi că trebuie să te mişti repede şi iată, rezultă afacerea funky.

Ce nu mi-a plăcut deloc este faptul că Funky Business Forever are un pic de ton de self-help, şi, în ciuda faptului că se face o legătură absolut necesară între idei, eu am rămas cu impresia că parcă ar fi fost introduse cu liniuţă. De fapt, ce vorbesc eu, chiar autorii spun că aveau o cameră tapetată cu post-it-uri cu idei pentru carte, destule dintre ele adunate din părerile oamenilor venite prin intermediul site-ului lor. O bulină albă pentru "sursa de inspiratie".