Titlu: Un rasism imaginar
Autor: Pascal Bruckner
Rating:
Editura: Trei
Anul aparitiei: 2018
Traducere: Doru Mares
Numar pagini: 205
ISBN: 978-606-40-0409-3

„O să reiau o frază a lui Camus, repetată până la saturație: „Să denumeşti greşit lucrurile înseamnă să contribui la nefericirea lumii“. Lupta este în primul rând una filosofică: oricine pune mâna pe cuvinte, pune mâna pe creiere şi instalează minciuna în miezul limbii. Fundamentaliştii au câştigat provizoriu bătălia vocabularului.” (Pascal Bruckner)

Cartea lui Pascal Brucker, Un rasism imaginar, este una dintre acele cărți care nu se ferește de controverse. Vorbind despre islamofobie, autorul remarcă faptul că după revoluția din Iran, din 1979, orice demers critic la adresa islamului politic este în mod sistematic considerat drept rasism, un rasism fals și instrumentalizat. Islamofobia ne este prezentată drept o respingere a renașterii unor culturi oprimate de colonialismul occidental. Folosind exemple numeroase din media, Bruckner explică faptul că această abordare a fost construită pe terenul dezbaterilor tumultoase în jurul unor concepte cum ar fi: integrare, asimilare, multiculturalism și complexul vinovăției anti-coloniale.

Autorul face o analiză corectă și pertinentă a lumii în care trăim și a factorilor care duc la exacerbarea unor atitudini, lipsa toleranței, judecățile pripite și limitate: „Numai că antirasismul, ajuns religie civilă a vremurilor moderne, s-a transformat într-o permanentă ostilitate a fiecăruia împotriva fiecăruia, într-o retorică a reincriminării. Contractarea timpului şi a spațiului, generată de noile tehnologii şi de noile mijloace de transport, a tras după ea anularea distanțelor care până mai ieri ne apărau de cei aflați la depărtare. Pe o planetă unde triburile umane, în constantă deplasare, intră în coliziune unele cu altele, presiunea este copleşitoare. Firul este tot mai scurt, trezind un sentiment de claustrofobie, dacă nu chiar de respingere. Mondializarea traduce momentul istoric în care Pământul devine conştient de limitele lui, iar oamenii de interdependența lor. Universul încetează să mai fie spațiul comun al schimburilor umane, pentru a deveni locul în care oamenii se chinuie reciproc.” Într-un asemenea peisaj, toleranța și libertatea devin adevărate provocări, procese aproape chinuitoare de a păstra echilibrul și rațiunea culturilor.

Trebuie să menționăm faptul că această carte a stârnit multe controverse în Franța, critica și publicul fiind împărțite în tabere de susținători și opozanți ai ideilor lui Bruckner. A vorbi despre Islam, despre percepții și proiecții în jurul acestei religii, care a ajuns, de multe ori, să fie identificată pe nedrept cu extremismul și înapoierea, nu poate fi decât un subiect polarizant.

Bruckner pledează pentru o dezbatere liberă și democratică a ideii de extremism religios, și mai specific, a conceptului de fundamentalism islamic, ceea ce este, în mod evident, o necesitate în societatea actuală. Face legături ideologice între islamiștii radicali și extrema stângă a spectrului politic, această idee generând multe controverse în societatea franceză.

Fără a împărtăși în totalitate punctele de vedere ale autorului, putem privi cartea Un rasism imaginar drept o invitație la reflecție și căutare, într-o lume din ce în ce mai divizată și mai nesigură de propriul viitor.

• Plusuri

  Curajul și pertinența cu care autorul abordează un subiect dificil, complex și polarizant.
  Limbajul cizelat și forța afirmațiilor care transformă cartea într-o lectură de impact.

• Recomandari

  O lectură care are darul de a ne pune pe gânduri și a ne face să căutăm să înțelegem una dintre cele mai complexe provocări culturale, politice și sociale ale vremurilor noastre.