Dar Marina fusese o studentă foarte bună, era un medic foarte bun, o angajată, o iubită și o prietenă foarte bună, iar când era rugată să facă un lucru, ea funcționa conform principiului că fusese rugată pentru că era un lucru important. Avusese succese în viața ei pentru că refuza foarte rar să facă vreun serviciu cuiva, așa încât acum de ce ar fi fost ceva diferit în ce privește Amazonul?. Personajul principal a trecut printr-o copilărie zbuciumată și are numeroase traume pe care trebuie să le depășească, iar Amazonul devine ocazia de a se redescoperi și de a face pace cu trecutul. Dacă premisa generală stabilește acest raport identitate-alteritate, occident versus exotism, care se înscrie în liniile tipice unor discursuri postcoloniale, istoriile personale și puterea personajelor feminine devin punctele tari ale narațiunii. Psihologia celor două cercetătoare transformă povestea într-o aventură a cunoașterii și a moralității individuale, de la excentrica Annick Swenson care luptă pentru protejarea tribului și revoluționarea medicinei occidentale în același timp, la Marina Singh, mereu conștiincioasă și serioasă, care este pusă față în față cu sine și cu o altă realitate pe care trebuie să o accepte. Romanul Fascinație devine, din acest punct de vedere, istoria unei experiențe profunde, fiecare personaj aflându-se la o intersecție vitală. Aici sunt incluse, de asemenea, o serie de răsturnări de situație neașteptate, care, însă, par grăbite spre finalul narațiunii, pentru a ajunge la un deznodământ mai mult sau mai puțin previzibil.

În cele din urmă, romanul poate fi citit atât în cheia istoriilor și transformărilor personale, cât și ca o formă de critică printre rânduri la adresa ciocnirilor culturale între forme diferite de existență pe care Occidentul tinde să le minimizeze ori acapareze. Cu toate acestea, citit în direcția aceasta, prin personajul Easter (un copil dintr-un trib învecinat) și modul în care Marina și ceilalți cercetători se raportează atât la el, cât și la întregul trib lakashi, romanul nu reușește să ducă toate accentele critice până la capăt, căzând în capcana fascinației „primitivismului”. Bine sau rău? Rămâne la latitudinea fiecărui cititor. Însă, indiferent de rezultat, întrebările pe care le ridică rămân la fel de profunde și mereu deschise pentru contemporaneitate.

• Plusuri

  Premisa romanului, psihologia personajului principal, descrierile detaliate

• Minusuri

  Răsturnările de situație și rezoluțiile par ușor forțate pentru a grăbi finalul, în ultima parte a romanului

• Recomandari

  Dacă vă plac romanele de aventură cu ritm moderat, care atacă subiecte profunde cu care se confruntă umanitatea în ziua de azi