Titlu: Dulcele bar
Autor: J.R. Moehringer
Rating:
Editura: Publica
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Paul Slayer Grigoriu
Numar pagini: 577
ISBN: 978-606-8360-48-5

Povestea unei deveniri, barul și masculinitatea ca metaforă de „trecere” și o graniță nedefinită între ficțiune și non-ficțiune.

Cumpără titlul în engleză

Când ești mic privești lumea cu ochi curioși, iscoditori. Când ești mic descoperi, înțelegi, empatizezi și suferi pentru tot ceea ce te înconjoară. Uneori mă simțeam atât de singur, încât îmi doream să fi existat un cuvânt mai mare, mai lung pentru singur. Când începi să crești, devii mai mult sau mai puțin conștient de nevoia unui model în viața ta, vrei să afli Cine ești, De ce?, Încotro? și toate celelalte întrebări cu majusculă. What kind of fool am I,/Who never fell in love?/What kind of man is this?/An empty shell,/A lonely cell/ /In which an empty heart must dwell?” Când inima ta e distrusă pentru prima dată, răspunsurile întârzie să apară, iar absurditatea te transformă în filozof. Dar mă mai aștepta și o altă viață, o viață fără Sidney, de asemenea hotărâtă dinainte. (...) Poate, m-am gândit, când ajungem la răspântie, alegem liber, dar alegerea este între două vieți predestinate.

J.R. Moehringer vorbește despre sine la fel de mult cum vorbește despre istoria unei deveniri dificile, o devenire marcată de numeroase voci de bărbați din care lipsește Vocea cea mai importantă: a tatălui. Fără repere clare, cu nevoia aproape sălbatică de a deveni un „bărbat adevărat”, cu o familie disfuncțională (sau poate doar prea normală), micul JR caută în exterior idealurile și mitologiile masculine de care se agață cu disperare. Dulcele bar devine, astfel, mai mult decât o autobiografie, fiind, pe rând, o narațiune, un amestec de non-ficțiune și aer de ficțiune, în care personajul principal se construiește pe sine odată cu celelalte personaje, sub privirea introspectivă a autorului. Este greu să îți dai seama unde se termină autorul Moehringer și unde începe personajul Moehringer, dar acesta este punctul forte al volumului, care se citește deopotrivă ca realitate și roman realist.

O mărturie sinceră, autoironică, cu gust dulce-amărui, Dulcele bar transformă un spațiu aparent banal, un bar „la colț de stradă”, într-o metaforă a recluziunii, familiei, copilăriei perpetue și o istorie personală într-o metaforă a masculinității idealizate. Cu fiecare obstacol apărut în cale, cu fiecare problemă care pare să aducă sfârșitul lumii cu sine, barul și personajele care îl populează se transformă într-un spațiu desprins din prezentul nesfârșit al basmelor, un spațiu de „trecere” care face maturizarea mai ușoară și viața de adult suportabilă.

Cât despre băiatul scriitoraș, ciudatul student la Yale ori curierul de la Times, problematizând asupra lumii, urmărit de Vocea tatălui absent, găsindu-și alinarea în vocea marelui Sinatra și în înțelepciunea colectivă a vocilor de la Dickens/Publicans, fugind de numele său și de viitorul pe care și-l imaginează sub semnul ratării continue, acest băiat se transformă în bărbat pe măsură ce își construiește propria Voce. Un volum reconfortant de autentic, Dulcele bar devine, în cele din urmă, istoria construcției unei identități cât se poate de „masculine”.

• Plusuri

  Forța și onestitatea scriiturii introspective, portretele personajelor care i-au marcat viața lui Moehringer, cronica de familie, granița estompată dintre non-ficțiune și ficțiune.

• Recomandari

  Pentru cei pasionați de scris, jurnalism sau, pur și simplu, de povestea unei deveniri.