Cuvintele ca scut şi armă
Scris de Andrea Balint • 24 May 2013 • in categoria Dezvoltare personala
Autor: Dr. Lillian Glass
Rating:
Editura: Curtea Veche Publishing
Anul aparitiei: 2012
Traducere: Raluca Emanuela Boca
Numar pagini: 380
ISBN: 978-606-588-346-8
Cuvintele au avut putere magică încă de când omenierea a folosit limbajul pentru a se elibera de constrângerile impuse de realitatea fizică. Oricare altă formă de viaţă se adaptează lumii, aşa cum e ea. Doar omenirea spune NU! realităţii. Doar noi, oamenii, folosim cuvintele pentru a ne imagina lumea aşa cum vrem să fie şi apoi să o transformăm în funcţie de acea imagine. Cuvintele sunt simboluri magice prin intermediul cărora visurile noastre devin realitate. […] Cuvintele, ca orice altă putere, pot, şi deseori chiar se întâmplă acest lucru, să fie folosite in scopuri distructive. Purtăm războaie prin cuvinte şi din cauza unor cuvinte.
Autoapărarea verbală este o carte care promite soluţii aplicabile şi uşor de învaţat de către oricine împotriva agresorilor verbali. Şi dacă reuşeşti să treci peste stilul scriiturii şi traducerea care lasă de dorit, aceste soluţii chiar există în cele 361 de pagini. Adresarea din carte este foarte personală, aşa cum i-ai vorbi unui prieten care a întâmpinat o problemă şi vrei să-l ajuţi, însă traducerea prin folosirea prenumelui de politeţe – care în limba engleză nu există – este, cel puţin pentru mine, foarte deranjantă.
Dr. Lillian Glass, expert în comunicare, specializată în consiliere psihologică şi orator motivaţional, deţine trei doctorate în consiliere, psihologie şi deficienţe de comunicare. A publicat zece cărţi având ca subiecte relaţiile, comunicarea şi comportamentul uman, cea mai populară fiind Toxic People: 10 Ways to Dealing With People Who Make Your Life Miserable.
Structura cărţii este foarte simplă şi clară (doar e Complete Idiot’s Guide, nu?) fiind împărţită în şase părţi având ca subiecte identificarea agresorilor verbali, pregătirea pentru apărarea verbală, strategii de luptă verbală în funcţie de persoana împotriva căreia se poartă „lupta”, evitarea atacurilor verbale. Toate acestea au drept completare foarte drăguţă şi utilă, care mie mi-a plăcut cel mai tare, casete cu informaţii suplimentare împărţite în patru categorii: „Vinietă Verbală” cu informaţii despre cercetări ştiinţifice şi citate importante, „Vorbe de duh” care explică detaliat cuvinte şi fraze discutate în text, „Ponturi pentru ripostă” și „Atenţie” care conţine sfaturi privind ceea ce nu trebuie să spunem niciodată sau să permitem să ni se spună.
Ar fi inutil să încerc să-i fac un rezumat acestei cărţi practice, însă pot să spun că este cu adevărat utilă, uşor de înţeles şi conţine sfaturi ce pot fi puse în practică. Eu am încercat deja câteva şi funcţionează. Cred că oricine poate să găsească aici cel puţin o situaţie problematică cu care să se identifice şi soluţia pentru a rezolva această situaţie. Există exemple şi exerciţii, pe care eu nu am avut răbdarea necesară să le fac, însă cred că se pot dovedi uile. Faptul că unele afirmaţii şi explicații se repetă, a fost pentru mine un lucru binevenit, deşi pentru unii asta ar putea părea supărator.
-
Plusuri
Structura cărţii, casetele cu informaţii suplimentare
-
Minusuri
Traducerea
-
Recomandari
Tuturor celor care s-au aflat măcar o dată într-o situaţie dificilă privind comunicarea verbală
Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Dupa cum ne-am dat cu totii seama, cartea este tradusa DIN limba engleza IN limba romana, asadar nu vad de ce ar fi considerata un minus traducerea care implica folosirea pronumelui de politete , care Nu exista in engleza, dar EXiSTA in limba romana.
-
Problema este alta, draga Romanian Alter Ego. Stilul scriiturii este unul colocvial, iar exprimarea indeamna la o apropiere care se pierde atunci cand folosesti pronumele de politete. In felul acesta, folosind in mod fortat pronumele de politete se creaza un talmes balmes, in care se dau sfaturi prietenoase pe un ton formal. Si-apoi, in limba engleza, chiar daca nu exista un pronume de politete, acesta se subantelege printr-un anumit mod de exprimare care impune aceeasi distanta/ formalitate pe care o impune pronumele de politete in limba romana. Am convingerea ca aceasta carte nu a fost scrisa pe acel ton. De aici dezamagirea mea in folosirea acestuia in traducerea cartii :)
-
Ceasuri de mana spune:
25 May 2013 | 12:39 pm
Si acesta carte este foarte interesanta. Multumesc inca o data pentru informatiile foarte utile. Numai bine, Catalin!