Cum am omorât-o pe Diana
Scris de Iulia Dromereschi • 4 March 2015 • in categoria Lit. contemporana
Autor: Ana Mușat
Rating:

Editura: Herg Benet
Anul aparitiei: 2014
Numar pagini: 205
ISBN: 978-606-8611-22-8

Știu că este o dovadă de obtuzitate din partea mea, însă mă cam feresc de literatura română. O fi vreo sechelă post-școlară, de când refuzam să citesc mai tot ce conținea ”lista de lecturi obligatorii”? Sau, poate, faptul că mi-e greu să găsesc, sau mi-a fost, până acum, un stil care să mi se potrivească. E ca atunci când moda impune să porți un anumit croi, iar tu, oricât de mult l-ai admira în reviste și reclame, nu reușești să îi vezi compatibilitatea cu garderoba ta.
În fine, ca să nu lungesc inutil introducerea, am acceptat provocarea de a citi o carte românească. Este vorba despre ”Cum am omorât-o pe Diana”, al cărei titlu m-a intrigat. Cred că ar intriga pe oricine.
Am aflat abia ulterior că autoarea, Ana Mușat, are un blog pe care se manifestă creativ și isteț de multă vreme, și că este un loc foarte popular în blogosferă. Sunt și eu dornică să-l urmăresc acum; după doar câteva postări, parcă-parcă m-a convins!
Cartea, însă, e altă poveste. Dacă, de obicei, sunt captivată de un fir narativ, ca apoi să fiu dezamăgită de final, în cazul poveștii... Dianei a fost taman pe dos. Acțiunea nu m-a prins de la început, iar pe alocuri imaginile au devenit prea violente pentru limita mea de toleranță (ideea de violență gratuită îmi este familiară, însă îmi vine greu să o diger, fie că e vorba despre proză sau cinematografie). Totuși, am continuat, parcă simțind că trebuie să existe o întorsătură de situație, un joc de lumini care să schimbe total perspectiva. Așa a fost. Însă într-un sens, mărturisesc, total neașteptat.
”Cum am omorât-o pe Diana” este o carte despre oricine. Este o carte despre o tânără care caută un sens, nu în viață, ci în interiorul său. Personal, cred că este infinit mai dificil să-ți scormonești... dedesubturile decât să îți urmezi visele, interesele sau scopurile. Tocmai de aceea, situațiile în care este pus personajul par, la o primă vedere, seci și ”fumate”, însă, odată punctul culminant atins, piesele de puzzle cad încet-încet într-un model complet neașteptat, surprinzând.
Tânăra noastră este cât se poate de obișnuită, și totuși nu. Locurile prin care se perindă sunt familiare: București, Sibiu – majoritatea le cunoaștem binișor. Lumea pe care o descrie nu este cea de zi cu zi, însă... iar semnalul de alarmă este tras încă de când persoana iubită dispare prima dată.
Citiți și voi povestea cu și despre Diana. Eu am rămas cu multe întrebări fără răspuns.
-
Plusuri
Un final mai bun decât narațiunea per ansamblu, cel puțin din punctul meu de vedere.
-
Minusuri
Situații poate ușor clișeice, felul în care, parcă, unele scene încă nu se potrivesc în peisajul citadin autohton.
-
Recomandari
Încercați și voi să citiți mai multă literatură contemporană românească :).
Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Recenzia Iuliei m-a pus si pe mine pe ganduri – cu siguranta va trebui sa acord mai multa atentie literaturii contemporane romanesti. Si voi incepe, cred eu, chiar cu aceasta carte!
Zina spune:
4 March 2015 | 9:49 am
Aș completa recomandarea cu ”…fără a sări, totuși, peste literatura clasică, românească și universală” !