Crimă de la distanță
Scris de Andreea Chebac • 25 August 2012 • in categoria Roman politist
Autor: Rodica Ojog - Braşoveanu
Rating:
Editura: Nemira
Anul aparitiei: 2012
Numar pagini: 251
ISBN: 978-606-579-326-2
O poveste polițistă ce se desfășoară pe plaiuri mioritice, abundând de personaje și de tot felul de schimbări de situație. Autorea crează de-a lungul cărții numeroase piste false, dar la final suntem răsplătiți cu dezlegarea enigmei.
Romanul debutează cu o crimă: un profesor este asasinat în propria lui casă. Maiorul Cristescu trebuie să descopere cine a fost făptașul, dar ițele situației sunt încurcate deoarece în aparență omorul a putut fi săvârșit doar de către cineva aflat în casă în acel moment. Cel puțin așa crede omul legii...
Astfel apare galeria suspecților. Cine este oare vinovatul: soția mult mai tânără a profesorului, amantul ei, fiul nonconformist, mama acestuia sau un amic ? Pentru fiecare există un mobil al crimei și un alibi mai mult sau mai puțin credibil. Autoarea crează cu măiestrie diverse ipoteze, astfel încât de-a lungul narațiunii ucigașul pare a fi unul sau altul dintre personaje.
Numărul persoanelor avute în vizor de către maiorul Cristescu și ajutorul său, locotenentul Azimioară, crește pe măsură ce ramificații cazului se extind. Acest lucru a fost pentru mine o parte plăcută a cărții, m-am delectat cu noile figuri ce apăreau și se creionau pe parcurs. E adevărat că acest lucru face ca personajele să nu fie foarte elaborate, dar până la urmă este un roman în care accentul cade pe acțiune.
Chiar dacă toți protagoniștii par vinovați, la final afli că omorul a fost pus la cale de către cine te aștepți mai puțin. La fel de surprinzător pare și motivul crimei și chiar dacă, în opinia mea, maiorul Cristescu nu este un personaj precum Poirot sau Holmes, autoarea reușește să-i ofere o doză substanțială de carismă.
Personajele par a se mișca oarecum artificial, dar asta și din cauza legăturilor dintre indicii, necesare într-o carte polițistă. Ojog-Brașoveanu este tributară regimului, cei răi și corupți fiind întodeauna burghezi, iar figura malefică a cărții are ceva origini americane.
Vă recomand cartea pentru un concediu leneș, deoarece paginile efectiv zboară și acțiunea este ușor de urmărit. Iar împătimiții genului vor fi satisfăcuți să descopere un roman polițist scris după toate regulile artei.
-
Plusuri
Intriga foarte bine închegată
-
Minusuri
Personaje și situații ușor artificiale
-
Recomandari
De luat pe plajă, lectură pentru tren etc.
Citeste cele 8 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
-
Asteptam sa ne spui ce impresie ti-au lasat. Eu includ romanele acestea intr-o categorie aparte pentru ca, desi sunt romane politiste, au o anumita delicatete si rafinament.
-
-
Imi fac lectiile..citesc..citesc!Este asa de greu sa gusti din toate!Obligatiile zilnice…citit,goblenit,discutii fara de sfarsit..comentarii pe net..plimbari..vizite!Si mai zice lumea ca s-a scurtat timpul..sunt asa de multe de facut..la ce sa renunti?!
-
Am recitit “Cianura pt un suras” si Buna seara,Melania”,sunt acum la “Spionaj la manastire”.Sunt tiparite in 1976,o multime de ani de atunci!Nu am acitit romanele ulterioare si as fi curioasa sa vad cum a evoluat.Aman,aman sa spun ca in unele privinte am incercat o dezamagire.Melania este minunata si dialogul ei interior este la fel de genial ca si teatrul pe care-l joaca constient cu cei din jur.Este genul de persoana ..melc..care-si ascunde adevarata fata sau se dezvaluie uluitoare si irezistibila numai celor pe care-i pretuieste..prieteni sau dusmani.Ii place jocul oricat este de periculos si cand sare calul bate in tetragere in cochilia ei de batranica usor senila si neputincioasa care-ti cere s-o protejezi.In sinea ei se amuza ca te-a pacalit si trece senina la urmatoarea infractiune avand grija sa nu-ti lase nici o urma.Sunt scrise intr-o perioada superba in anii 70-75 cand era o relaxare,o bunastare si o boema ce se simte in carte.Personajele grotesti sunt cele care nu au frumusete interioara si bogatie sufleteasca.Poti fi fericit si sa-ti imbogatesti viata cu asa de putine lucruri.Melania ne invata ca atunci cand nu ai cu ce te poti retrage in imaginatia proprie si acolo poti fi oricine si poti avea totul la picioare..numai sa poti zbura in acel univers!!!Desi este evidenta inspiratia din alti scriitori de gen si mai ales personajele sunt uneori artificiale ( M.Tutovan este prea voit barbatoasa ) umorul si amanuntele interioarelor,o anumita nostalgie dupa epoca anilor ’30, te incanta!Unele lucruri sunt surprinzatoare ca au putut aparea in acea perioada ( lipsa de frica in fata organelor militiei,modul elegant in care isi duc ancheta,respectul pt. biserica,descrierea cu nostalgie a obiectelor si atmosferei de dinainte de razboi ).Sunt multe pasaje rigide,actiunea este usor de intuit,dialogul pe alocuri scapata si parca saraceste.Daca amai scris ceva mai tarziu as dori sa-mi spuneti.Multumesc!As dori s-o iubesc in continuare pe R.O.Brasoveanu.
-
Multumesc,era cea mai simpla si cea mai buna solutie !Oricum este asa de mult de citit ,sunt asa de multe carti minunate asa ca avem motive de bucurie.Am ales cateva titluri de pe blogul vostru pe care le voi citi.Va doresc numai bine!
Sanda spune:
3 September 2012 | 12:53 pm
Sunt multi ani de cand nu am mai citit o carte scrisa de R.O.Brasoveanu.Am citit cateva romane ca mi-a placut felul ei aparte ,mai ales pe vremea aceea, de a scrie.Personajele erau schitate asa de cinematografic incat capatau imediat contur.Si imi mai placea ceva in mod deosebit.Descrierea caselor,felul in care era descrisa imbracamintea si aerul de lume putin anacronica.Era parfumul timpului in care femeile se imbracau si isi decorau casele incat se putea determina personalitatea celui ce locuia acolo.Personajele nu erau angajate in lupta de clasa,chiar exista o usoara complicitate si o legatura subtila ce se crea intre Melania si cel pus s-o investigheze.El nu mai era militianul cu bastonul in mana care intra triunfator cu bocancii in universul ei delicat si rafinat.Ma determinati sa recitesc romanele ei ca sunt foarte curioasa ce parere imi mai fac acum.Timpul trece necrutator si peste noi dar si peste carti si autorii lor.Unele sunt la fel de fermecatoare dar altele devin desuete!Am sa va scriu sa va spun ce efect a avut reantalnirea.