Titlu: Fault in Our Stars
Autor: John Green
Rating:
Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 312

Un roman care abordează o tema matură sub pătura iluzivă a adolescenţei frânte în plină fază de dezvoltare. Un roman dur, dar uşor abordabil, trist, dar într-o manieră care abuzează mai puţin de incapacitatea omului de a se autoapăra în faţa sentimentelor servite în forma cea mai brută, un roman complicat, dar structurat într-un interval scurt de timp, ceea ce facilitează desluşirea lui, un roman unitar, şi totuşi fără un final bine determinat, în concordanţă cu ironia fină ce se structurează de-a lungul întregului fir narativ – mai exact, ideea simplă că viața nu are o durată bine definită, nu are un sfârşit cunoscut, nici măcar un început, căci startul adevărat se conturează odată cu depăşirea barierei afectelor primare, simple, insesizabile. O carte sinceră, rapidă, marcantă.

„Nu există a încerca, i-am răspuns. Există doar a face.”

Hazel este o tânără de şaptesprezece ani care suferă de cancer pulmonar. Viaţa ei pendulează între nevoia continuă de a respira prin intermediul unui tub de oxigen la care este conectată, vizitarea grupului de sprijin al bolnavilor incurabil şi odihna la pat. Aceasta ia însa o turnură neaşteptată în momentul în care fata face cunoştinţă cu Augustus, printre puţinii participanţi la cerc care se poate lăuda cu statutul de „NUC” (nicio urmă de cancer). Relaţia dintre cei doi avansează îndeajuns de repede încât, la scurt timp, cei doi pleacă împreună în Amsterdam într-o călătorie ce are un scop primordial: găsirea lui Peter Han Houten, autorul cărţii preferate lui Hazel, incapabil însă de a o termina.

„Viaţa nu e o fabrică de îndeplinit dorinţe.”

Interesant la romanul lui John Green este faptul că timpul are, pe de o parte, capacitatea de a deturna întregul act narativ, modificând toată structura romanului şi fiind, în sine, decisiv, dar, pe de altă parte, presiunea pe care el o generează sau ar trebui să o genereze prin simplul fapt că se scurge nu poate fi resimţită de cititor, care nu observă, de fapt, fundalul temporal. Acest lucru ajută la concentrarea atenţiei celui care parcurge cartea către partea „motorie” a romanului. Impactul emoţional este astfel amplificat.

„Nu ai posibilitatea să alegi dacă să fii rănit în această lume, dar ai un cuvânt de spus legat de cine te răneşte.”

Finalul este, în mod evident, imposibil de anticipat. Este plăcerea pură a autorului de a răsuci un întreg fir narativ în decursul câtorva pagini, ajutând la formarea celei de-a doua lecţii de viaţă, şi aceasta modelată sub forma unei ironii că existenţa omului de rând nu poate fi predictivă. Trăim într-un prezent continuu, iar simplul fapt că uneori reuşim să „ghicim” ceea ce urmează să ni se întâmple în următoarea zi, lună, an, nu înseamnă că suntem îndeajuns de performanţi încât să cunoaştem cu adevărat conceptele cu care lucrăm. Plăcerea verosimilă constă în manevrarea competentă şi comprehensivă a întregii game de elemente de care dispunem şi care, unite, ne construieşte pe noi şi fundalul vieţuirii noastre.

„Durerea cere să fie trăită.”

Romanul Sub aceeaşi stea este, deci, o masivă şi atent structurată morală cu privire la realitatea aflată în jurul nostru şi în faţa căreia suntem simpli martori.

*În plus, la eMAG găsești toată luna octombrie Fault In Our Stars cu 15% reducere! Și au transport gratuit pentru orice comandă de cărți.

• Plusuri

  Captivant, uşor de parcurs, frumos indiferent de vârstă, sincer, cu inserţii de umor de calitate, balans perfect între tendinţele potrivnice ale romanului;

• Minusuri

  Jocul continuu cu capacitatea emoţională a cititorului, sau, mai bine spus, modul în care Green profită de compasiunea noastră;

• Recomandari

  Pur şi simplu oricui.