Atâtea începuturi
Scris de Ana-Maria Petritan • 2 April 2008 • in categoria
0Autor: Jon McGregor
Rating:
Editura: Leda
Atâtea începuturi este în primul rând romanul unei poveşti simple, a unei vieţi ca oricare alta, dar care prin farmecul şi atenţia lui Jon McGregor este transformată în una de importanţă istorică.
Roman dens şi construit cu migală, Atâtea începuturi beneficiază de multe puncte de pornire, poveşti ce se aseamănă unor fire ce ţes complexa poveste a unui om simplu: David Carter.
Tehnica inedită de construcţie a romanului
Dacă modul de debut al romanului îşi găseşte motivaţia pe parcurs, abundenţa capitolelor scurte fără o aparentă legatură între ele, îngreunează lectura şi riscă să o transforme într-o lectură obositoare şi descurajantă. Dar cu cât înaintăm în poveste, se constată închegarea a trei linii centrale: căsnicia lui David cu Eleanor, copilăria lui Eleanor şi dorinţa lui David de a-şi descoperi trecutul.
Naratorul lui McGregor este omniscient, deşi vocea oscilează uneori între prima şi a treia persoană. Totuşi se reuşeşte o umanizare a naratorului prin empatia şi căldura pe care o arată faţă de personaje.
Acest aspect este spijinit şi de inedita metodă de înglobare a dialogului în text, McGregor reuşind astfel să ducă la spulberarea barierei ce stă între vorbe şi trăiri.
Viaţa construită din detalii
... scrisori de mână, un portţigaret, mănuşile unui copil, un şerveţel de hârtie, un fluturaş de salariu sau o "cutie de biscuiţi, din metal, ruginită, folosită ca puşculiţă sau pentru suveniruri" sunt acele mici lucruri pe care adeseori nu le remarcăm, pe care le ignorăm şi le îndepărtăm cu uşurinţă.
Dar tocmai pentru aceste lucruri simple are David o pasiune, aceste "nimicuri" îl ajută să descopere farmecul vieţii şi prin ele încearcă să descopere trecutul ce îl ţine prizonier. Prin David întelegem de ce nimic nu este lipsit de importanţă, cum fiecare lucru păstrează cu sine memoria şi forţa trecutului pe care îl reprezintă, cum viaţa nu trebuie să fie grandioasă pentru a fi frumoasă.
Mama sau eterna dezamăgire
Romanul lui McGregor abundă de mame: tinere, bătrâne, cu un singur copil, mai mulţi copii sau fără copii, iubitoare, distante sau violente.
Dar nici una dintre mame nu reuşeşte să menţină o relaţie sănătoasă cu copilul său, nici una nu reuşeşte să-şi arate şi dovedească iubirea şi toate ajung să fie îndepărtate din viaţa copilului. De la mama epuizată şi violentă, la mama iubitoare dar incapabilă să-şi înteleagă copilul, la mama ce ar dărui orice copilului său dar nu îl poate naşte sau la mama absentă fără prezenţă şi substanţă, maternitatea rămâne un eşec pentru McGregor.
Blestemul sângelui
David este adultul care află că întreaga viaţă a fost construită pe un fundament fals. Aflarea adevărului îl propulsează pe David ntr-o continuă căutare şi investigare a trecutului, dar nu rămâne decât cu dezamăgirea că nu poate avea decât ceea ce el însuşi a construit în prezent, iar trecutul rămâne de nepătruns.
Atâtea începuturi este un roman de o forţă devastatoare tocmai prin simplitatea şi claritatea stilului. Personajele sunt construite cu atenţie şi răbdare, trăirile sunt reale şi implicaţiile îşi găsesc ecoul în sufletul fiecărui cititor.
Scrisă de Ana Maria Petriţan
Autor: Jon McGregor | Editura: LedaCiteste cele 5 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
@ Ovidiu – tocmai de aceea, pentru ca eroul romanului invata cum sa mearga mai departe, este acest roman atat de frumos.
@ Ionuca – nu am criticat modul in care este scrisa. Dar la inceput poate dezorienta cititorul. Apoi devine o placere sa urmaresti povestile astfel dispuse.
Nu stiu cum suna in engleza, dar pot spune ca traducerea in romana mi-a placut foarte-foarte mult! :) -
@Ana,
ai facut o prezentare prin care faci (si) disecarea tehnicii autorului.
Imi face impresia, de aceea, ca ai putea (sau chiar o faci) sa si sintetizezi mijloace literare, scriind chiar tu proza originala.
Preferam sa faci o prezetara mai ampla, totusi, fiindca singura spui ca merita. -
@ eugen – iti multumesc de apreciere, dar (din pacate) nu scriu (inca) proza (originala) :))
Si da, puteam sa scriu mai mult…mereu as putea :D
Lasa un comentariu
Citeste si
Warning: Undefined array key 0 in /home/bookblog/public_html/wp-content/themes/bookblog2.0/parts/single-recenzie-sidebar.php on line 6
Ovidiu Miron spune:
2 April 2008 | 1:13 pm
Un roman spectaculos este un roman care iti starneste trairi reale. Nu e prea placut sa iti dai seama ca intreaga ta viata a fost construita pe o fundatie falsa. Dar trebuie sa ai puterea de a merge mai departe.