Titlu: Neutrul. Note de curs la College de France 1977-1978
Autor: Roland Barthes
Rating:
Editura: Univers
Anul aparitiei: 2017
Traducere: Alexandru Matei
Numar pagini: 356
ISBN: 978-606-771-062-5

Cum putem defini neutrul și cum definiția acestuia se schimbă prin raportare la tematicile vieții.

„De la o sîmbătă la alta, în mine, cursul „lucrează” deși e pregătit din timp (puțin timp, de altfel), continuă să se miște: există în mine o actualitate a cursului, care vine din ceea ce se lasă integrat în el retroactiv, după bunul plac…” - Roland Barthes se joacă, testează limitele și duce mai departe sensurile neutrului în relație cu liniștea, somnul, delicatețea, mânia etc.

Să spun că mă surprinde stilul de „a preda” al lui Barthes ar fi nedrept, căci relația mea cu autorul a început încă de pe băncile facultății și a continuat să crească pe măsură ce am realizat că pasiunea mea pentru semiotică nu vrea să-și găsească limitele, nici ea, iar încâlcelile de sensuri, semnificați și semnificanți se tot adâncesc. Asemeni acestui neutru, care apare în volumul omonim și care se extinde într-un curs mai mult filosofic decât orice altceva, în care așa-zisele „Est” și „Vest” se întâlnesc printre scrierile unor Francis Bacon, Rousseau, Suzuki sau Leang Li.

Cum definim, în fapt, acest neutru, în măsura în care se lasă definit? Prin comparație, prin referințe, prin raportarea la principiul acțiunii, al sentimentelor, pe care le neagă oarecum, pentru a rămâne mai degrabă la gradul conceptual decât pragmatic. Putem oare să fim, cu adevărat, neutri? Iată un exemplu, în logica lucrurilor: „era culoarea numită Neutru (desigur, deschisesem acel flacon mai întâi pentru a vedea despre ce culoare era vorba, cum e acest Neutru despre care vorbesc vreme de treisprezece săptămâni). Ei bine, am fost pedepsit și dezamăgit: pedepsit pentru că Neutrul împroașcă și pătează (e un fel de negru-gri mat); dezamăgit pentru că Neutrul e o culoare ca toate celelalte și care se vinde (așadar, Neutrul nu este nevandabil): inclasabilul este clasat.” i> Prin a-l numi, neutrul pare să fie ceva palpabil și totuși de neatins, iar pentru Barthes funcționează în logica non-acțiunii și a detașării din filosofiile orientale, pe care le compară și alăturează literaturii, picturii, filosofiei occidentale într-o glisare fascinantă de sensuri și imagini.

Neutrul nu este o negație per se, dar este ceva care te face să conștientizezi, încă o dată, cât de ușor se „mișcă” sensurile în funcție de obiectul la care ne raportăm, cum perspectivele și definițiile pe care le dăm ne conturează viziunea despre lume și tot așa. În fond, asta e punctul forte al semioticii, iar Barthes nu se lasă mai prejos nici în acest curs/volum, pe care merită să îl citiți pe îndelete. Îl puteți lua în orice direcție doriți, căci poate fi citit capitol cu capitol sau pe tematicile propuse. Oricum ar fi, este un deliciu intelectual, care sare cu ușurință din filozofie în critică și înapoi, pentru a da măsura acestui „aproape vid” care face parte din viața noastră, deși nu îl analizăm ca atare niciodată - Neutrul – „nici aici, nici acolo”, „nici al acestuia, nici al celuilalt”.

• Plusuri

  Temele alese pentru curs, conexiunile și referințele literare, filosofice, mistice.

• Recomandari

  Iubitorilor de semiotică și filosofie, de citit pe îndelete, în orice ordine vă atrage.