Ajungem să ne luăm revanşa? Trădarea cărturarilor sau ce preţ are intelectualul de rând
Autor: Julien Benda
Rating:
Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2017
Traducere: Gabriela Creţia
Numar pagini: 184
ISBN: 978-973-50-5860-9
După ce anterior am descoperit, prin intermediul volumului Criza spiritului american (citește recenzia), semnat de vestitul Allan Bloom, cu deosebită plăcere şi un apetit de neţărmuit, colecţia 12 cărţi despre lumea în care trăim apărută la editura Humanitas, am decis că nu pot tărăgăna prea mult cu alegerea următoarei cărţi. Aşa şi-a făcut apariţia la orizontul meu livresc, cartea Trădarea cărturarilor, semnată de către Julien Benda. Autorul, care îmi era total necunoscut până la acest moment, a fost un scriitor şi filosof francez (1867–1954), adversar declarat al romantismului si al intuiţionismului lui Henri Bergson, de pe pozitiile raţionalismului. [Citeste tot Articolul]
Trădarea cărturarilor
0Autor: Julien Benda
Rating:
Editura: Humanitas
Se poate afirma fără exagerare că Julien Benda este un necunoscut. Deşi bibliografia lui numără peste patruzeci de volume în domenii precum critica literară, filozofia sau cultura politică, iar Trădarea cărturarilor (carte de atitudine, cu atât mai dramatică cu cât autorul era desigur conştient că prin lansarea ei îşi semnează viitoarea ostracizare), a reuşit la vremea publicării - în anul 1927 - să provoace adversitatea intelectualilor de toate orientările politice, numai după două reeditări răzleţe ale acestei lucrări autorul a fost uitat de Franţa natală, mult mai ocupată cu propăşirea teoriilor marxiste şi neomarxiste decât cu exerciţiile de luciditate. Asumându-şi curajos rolul ingrat de critic neînregimentat ideologic al vremurilor, divulgând cu exactitate mecanismele minciunii politice, Julien Benda a căzut victimă eternului complot global al prostiei împotriva valorii individuale. Totuşi, nu este prea greu de intuit ce perfid mecanism psiho-sociologic face ca Occidentul să nu încerce să-l redescopere, după mai bine de optzeci de ani. Autorul ar continua să ofenseze prin claritatea analizei şi a diagnosticului - mărci unice ale personalităţii căreia îi repugnă organic orice formă de ură, sub orice tip de pretext:
"Îmi pot închipui foarte uşor un viitor război în care o ţară s-ar hotărî să nu mai îngrijească răniţii celeilate, sau o grevă după care burghezia ar hotărî să desfiinţeze spitalele destinate unei clase care o ruinează sau vrea s-o distrugă"; "S-a format o omenire care nu mai crede decât în propriile ei egoisme şi-i batjocoreşte pe naivii care îşi închipuie că se poate ameliora. Cărturarul modern a săvârşit această lucrare cu totul nouă: l-a învăţat pe om să-şi renege divinitatea"; "Pentru ei [realiştii moderni, n.m. S.M.], actul care întăreşte statul este învestit, prin acest singur fapt şi oricum ar fi, cu un caracter moral; răul care slujeşte politica trece din sfera răului în cea a binelui."
[Citeste tot Articolul]