Putin nu e… chiar Putin
Scris de Ovidiu Leonte • 22 July 2015 • in categoria Biografii/Memorii
Autor: Stanislav Belkovski
Rating:

Editura: Corina
Anul aparitiei: 2014
Traducere: Antoaneta Olteanu
Numar pagini: 384
ISBN: 978-606-8623-04-7

„Putin nu a fost niciodată spion. […]
Putin este un business man și un prieten al businessului. […]
VVP (Vladimir Vladimirovici Putin) nu a lichidat niciodată oligarhia lui Elțîn. […]
Putin nu a construit niciodată în Rusia acea „verticală a puterii„.[…]
Putin nu a fost niciodată un imperialist și nu este nici în prezenta așa ceva. […]
Putin este antisovietic. […]
Putin este rusofob. […]
Putin nu a început niciodată niciun război în Cecenia. […]
Putin este un idealist. El crede cu sinceritate că a fost un bun conducător al Rusiei în acest moment istoric.[…]
În sfârșit, lucrul cel mai important. Niciodată pe tronul Rusiei nu a stat vreodată un om mai potrivit și mai favorabil Europei decât Putin.”
Acestea sunt inter alia lucrurile pe care, în cartea sa Putin. Biografia interzisă Belkovski încearcă să le demonstreze. El le-a punctat chiar la începutul cărții, sintetizând astfel ceea ce urmează să citim, cu toate că demonstrațiile nu-i ies chiar întotdeauna. În mod bizar, nu numai realitatea, ci câteodată chiar și ceea ce scrie pentru a-și argumenta părerile, îl contrazice.
Însă înainte de a înțelege ce vrea să spună autorul prin aceste puncte pe care încearcă să le demonstreze în carte, să vedem cine este, de fapt, Stanislav Belkovski. Pentru o biografie incendiară a lui Putin, una reală, stânjenitoare, primul aspect din viața lui îl recomandă din plin: este vărul primar al lui Mihail Hodorkovski, oligarhul detronat de Putin, cel mai bogat om din Rusia și al 16-lea cel mai bogat din lume, ajuns să dețină, după 13 ani de detenție în Siberia, nu mai mult de 170 milioane de dolari și care acum locuiește în exil în Berlin. Alte aspecte însă, contrazic complet imaginea rusului indignat de un regim incorect: el este cel care a înființat Institutul de Strategie Națională, care „l-a lucrat” într-un fel foarte eficient, pe oligarhul Hodorkovski, răspândind zvonuri cu privire la o presupusă lovitură de stat pe care ar fi pregătit-o în secret alături de alți oligarhi, zvonuri pe care societatea civilă rusă le credea, dar care nu au fost niciodată demonstrate. Cu alte cuvinte, Stanislav Belkovski „l-a săpat” pe vărul său, Mihail Hodorkovski. Și mai este cunoscut (într-un fel mult prea „pe față”, cred eu, deci oarecum artificial) ca fiind un foarte activ detractor al lui Putin, publicând constant materiale explozive despre averea lui, despre intențiile sale politice sau despre dedesubturile mișcărilor lui politice. Articolele sale (și cartea de față, de altfel), par a fi lucruri pe care cenzura lui Putin le permit în ceea ce ar putea fi o opoziție controlată.
În lumina acestor lucruri, o discuție cu privire la cartea de față se schimbă radical. Se pare că biografia a fost interzisă în Rusia. Acesta este un alt aspect care o recomandă fără alte explicații. Eu însă am trei obiecții legate de interzicerea aceasta: prima o reprezintă faptul că, așa cum a fost demonstrat nu numai o dată, interzicerea unei cărți pe o piață este, pe departe, cea mai eficientă campanie de publicitate de care se poate bucura vreodată; a doua este cea pe care mi-am formulat-o când am citit cartea lui Emmanuel Carrère, Limonov, în care descria felul în care editorul care i-a publicat cartea în Rusia a vândut toate cele aproximativ 300 000 de exemplare într-un singur raion, fără să-i pese vreo secundă de ceea ce ar trebui să fie o distribuție omogenă; a treia este faptul că, așa cum spune chiar autorul Stanislav Belkovski în Introducere, „Despre Putin s-au scris zeci de cărți, mii de articole, s-au spus milioane de cuvinte… […] Și atunci, ce rost mai are încă o carte? De ce încă una?”, iar aceasta ar fi o întrebare legitimă pe care și-ar pune-o orice rus, cu excepția, poate, a celor interesați direct de biografia lui Putin, cum ar fi politicienii sau istoricii, care însă au metodele lor de a afla orice dedesubt, fără aportul a „încă uneia” dintre aceste cărți. Ce vreau să spun este că interzicerea cărții este absolut inutilă, ajungând eventual să consume mai multe resurse decât aprobarea ei.
Stanislav Belkovski ne prezintă în Putin. Biografia interzisă un Vladimir Putin nevinovat, inocent aproape, incapabil să omoare o muscă, interesat exclusiv de asigurarea averii unor oligarhi (în speță a „Familiei Elțîn”), proces în care, din greșeală, se îmbogățește incomensurabil și el însuși. Ne prezintă un Putin care nu a pus la cale asasinatele jurnaliștilor și a altor indivizi care nu se încadrau în schema de guvernare pe care, de asemenea, nu el a conceput-o. Un Putin care l-a demolat pe Hodorkovski nu pentru că ar fi vrut să demonstreze că nici măcar cea mai mare avere din Rusia nu te poate proteja de el, ci pentru că omul chiar a meritat asta, pentru că voia răul Mamei Rusii, pentru că sugea sângele poporului. Un Putin de basm, care însă nu există. După cum spuneam, realitatea îl contrazice. În Prefață, domnul prof. univ. dr. Emil Hurezeanu ne spune că în lumina anexării Crimeii (cartea a fost publicată prima oară în 2013): „…portretul lui Belkovski, mai bun și mai nevinovat decât ne dau voie actualele împrejurări să acceptăm, s-a surpat precum capul faraonului din piramida tocmai expusă luminii arheologului sau scalpelului noilor hoți”.
Sunt de părere că Belkovski minte. Frumos, dar minte. Undeva în carte el susține ideea conform căreia „contul rușilor este inepuizabil atâta timp cât prețul barilului rămâne peste 80 $”. Doar că ministrul de finanțe susținea la un moment dat că Rusia este asigurată chiar și la un preț de 60 $ barilul. Cu toate acestea, la finalul cărții există o actualizare, preluată de pe blogul personal al lui Belkovski, în care spune că „Anexarea Crimeii este o înfrângere, nicidecum o biruință pentru noi”. Aici se dezice oarecum de părerile anterioare, lucru stupefiant, ținând cont de siguranța cu care și-a scris întreaga carte. În contextul ultimelor capitole din carte, unde explică destul de detaliat cum bugetul Rusiei pe 2015 este făcut la un preț al petrolului de 100 $ per baril (ori la momentul anexării sudului Ucrainei barilul de petrol scăzuse îngrijorător de mult sub această cifră, iar previziunile pentru 2015 erau de-a dreptul dezastruoase; mai mult chiar, gazul rusesc nu mai are deloc vânzare în SUA, de când cu „descoperirea în SUA a unor mari zăcăminte de gaze de șist, al cărui preț s-a dovedit a fi mult mai mic decât prețul furnizorilor Gazprom.”) și că poate fi susținut chiar și la 80 $ barilul, invadarea Ucrainei înseamnă de fapt acapararea unor resurse care să asigure acest buget, întrucât politica actuală este profund falimentară.
Pentru a crea totuși o imagine corectă a autorului, iată un amănunt interesant: articolul de blog în care își prezintă părerea despre anexarea Crimeii, poartă numele: De ce solicit cetățenia ucraineană. Ceva s-a întâmplat, deci. Ce anume, oricum nu contează prea mult, pentru că pentru a înțelege cu adevărat, cineva ar trebui să cunoască și să înțeleagă și ce se întâmpla înainte…
-
Plusuri
Tot domnul prof. univ. dr. Emil Hurezeanu ne spune în Prefață despre carte că „merită însă citită. Conține informații de primă mână și o contextualizare a lor interesantă, chiar dacă în logica subiectivă a unui autor de casă deghizat în pseudo-demolator de monumente. O carte, într-un fel, antiprovidențială”. Acest citat spune cam tot ce se poate spune pozitiv despre carte.
-
Minusuri
Biografia de față este clar dictată, sau cel puțin tolerată controlat de regimul Putin. Într-un mod de-a dreptul șocant, Putin este prezentat exact așa cum nu este, în plus autorul îi consideră pe cei care cred toate cele (rele) ce se vehiculează despre Putin ca fiind „posesorii unor creiere tarate”.
-
Recomandari
În pofida flagrantei modificări de realități de care se face vinovat Stanislav Belkovski, biografia aceasta trebuie citită de cei interesați de Putin, de istoria Rusiei, de sistemul mafiot de guvernare, importat cu succes din Rusia de guvernanții români, deoarece conține informații inedite foarte credibile. Totuși, interpretarea pe care le-o dă autorul ar trebui reconsiderată.