Detaliile unei vieți trăite și uitate
Scris de Alice Teodorescu • 17 August 2015 • in categoria Memorii/Jurnale
Autor: Yasunari Kawabata
Rating:
Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Cornelia Daniela Lupsa
Numar pagini: 192
ISBN: 978-973-50-4652-1
O privire în lumea adolescentină a lui Yasunari Kawabata, prin ochii scrutători ai adultului.
A te întoarce asupra jurnalelor din adolescență este un exercițiu de redescoperire, cu atât mai mult cu cât multe dintre detaliile vieții de zi cu zi sunt demult uitate. Sentimente intense, culori, cărți, programul unui internat, toate sunt culese și analizate cu mintea lucidă și detașată a celui ce a îmbătrânit. „Și acum mi se pare straniu faptul că am trăit zilele astea și nu-mi amintesc de ele”, mărturisește Kawabata, cu privire la conținutul jurnalelor sale din anii de școală, ce creează o privire pe cât de simplă, pe atât de profund emoțională asupra ultimelor zile ale bunicului său, asupra internatului de băieți și a dragostei sale naive pentru colegul mai tânăr, Kiyono.
Pe măsură ce paginile de jurnal se intercalează cu analiza lucidă, caldă, a scriitorului ce privește cu detașare și compasiune propria tinerețe, se desprind, de asemenea, detaliile unei Japonii tradiționale și preocupările cotidiene ale adolescenților. În acest fundal, Kawabata se insinuează drept un adolescent singuratic, mare iubitor al literaturii, avid de scriitură. Ajuns la cincizeci de ani, el își reconstruiește amintirile și redă cititorului părți din sine ce explică propria devenire, cât și propria literatură, făcând referiri la gândurile și credințele sale.
Dincolo de figura impunătoare, dar chinuită a bunicului bolnav și de experiențele timpurii cu boala proprie, Kawabata se concentreză pe înțelegerea sentimentelor de atunci pentru Kiyono, un băiat pe care îl iubește platonic, dar cu forța unui adolescent. El reconstituie întreaga poveste, cu mărirea și decăderea figurii inocente a lui Kiyono, cu numeroasele scrisori schimbate între ei de-a lungul anilor, cu uitarea și detașarea de la finalul oricărei relații incerte.
Această scriere nu este, însă, una nostalgică, ci una a recuperării și înțelegerii de sine. Yasunari Kawabata nu își poate depăși rolul de scriitor nici în tratarea propriei vieți, explicând pas cu pas cititorului cum trebuie să înțeleagă alcătuirea jurnalelor și publicarea acestora, până la capăt.
-
Plusuri
Comentariile pe marginea jurnalului făcute de Kawabata, compoziția volumului
-
Recomandari
Pentru cei pasionați de Japonia, pentru cei care vor să-l descopere pe Kawabata
Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Cu mare drag! Sunt destule informații de regăsit despre viața de zi cu zi din Japonia de atunci, în romanele lui Kawabata. Urmează și o recenzie la Calea samuraiului astăzi de Yukio Mishima, pe care o recomand de asemenea, mai ales pentru a înțelege mai bine filosofia și mentalitatea japoneză.
-
M-ati convins de cand am citit Japonia. Imi amintesc si acum cu cate placere am citit Memoriile unei gheise si cum nu am lasat cartea din mana pana am ajuns la sfarsit (si cata dezamagire mi-a produs filmul). O sa incerc si aceasta carte, multumesc pentru recomandarea dumneavoastra.
Zina spune:
18 August 2015 | 9:56 am
Mă interesează Japonia și voi citi această carte, mulțumesc pentru prezentare. Am citit și răscitit Shogun și Memoriile unei gheișe, nu pentru valoarea lor literară, ci exact pentru asta: mă interesează Țara Soarelui-Răsare.