Eficienta in 7 trepte
Scris de Andrei Rosca • 8 June 2006 • in categoria Dezvoltare personala
Autor: Stephen R. Covey
Rating: 
Sunt un mare cititor de carti motivationale iar in ceea ce il priveste pe Stephen Covey auzisem multe lucruri de bine. Asa ca, hotarat, am pus pana pe aceasta carte despre care auzisem ca este una dintre cele mai bune. Din pacate am suferit o dezamagire.
Cartea atinge subiecte care ar putea fi interesante pentru cei ce nu au mai citit literatura motivationala, dar care pe un cititor al genului il lasa rece. Auzisem ca acest Covey este un autor mai special tocmai datorita faptului ca spune altfel de lucruri decat Napoleon Hill sau Dale Carnegie. Vreau sa cred ca aceasta carte, desi considerata de multi drept cea mai buna a lui Covey, nu este reprezentativa, pentru ca, desi s-ar putea scoate cateva lucruri destepte din ea, mi se pare slabuta.
In afara de faptul ca ponturile oferite de Covey sunt de genul: "asculta mai mult, vorbeste mai putin" sau "a fi proactiv e mai bine decat a fi reactiv", cartea este destul de plictisitoare, lipsindu-i, dupa parerea mea, sclipirea necesara unei carti ce se vrea a fi motivationala.
In concluzie, la prima citire, Covey este doar un scriitor motivational, care nu spune alte lucruri decat restul, ci le spune pe aceleasi dar un pic altfel, sub alta forma. Sper sa ma fi inselat si sa am o revelatie in momentul in care voi citi urmatoarea carte scrisa de el.
Reviewer: Andrei Rosca
Citeste cele 17 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
Liviu Dumitru spune:
Poate am fost si eu putin dezamagit dupa prima lectura, dar faceti efortul de a citi si celelalte carti (traduse in limba romana la ALL) Merita, indiferent ca e vorba de time-management sau lider eficient, sau putere . Sunt convins ca veti privi altfel “Eficienta in 7 trepte” (chiar daca e destul de simplista, e baza celorlalte. Depinde ce cautam :)
-
Squad spune:
Cine a scris recenzia de mai sus e un idiot. Va dati mari ca cititi carti dar habar n-aveti sa scrieti corect gramatical… asta nu se refera strict la liniute de despartire, ci si la formularea propozitiilor si frazelor desteptilor… Sunteti praf !!!
-
Andrei Rosca spune:
Oh, da! Esti o fiara, Squad. Si totusi, cred ca incep sa te iubesc. :)
PS: mai incearca o singura data faza cu “idiot” si am sa te scutesc de corvoada de a citi bookblog. Apropo, acum esti satisfacut?
-
silvia spune:
Am citit cartea prima data la 21 de ani, in facultate – acum am 33 de ani, 2 copii, anul acesta imi dau doctoratul in economie si sunt studenta la un master pe teme de comunicare, la facultatea de psihologie. Nu pot sa fiu de acord cu ceea ce a scris dl. Rosca. Consider ca aceasta carte ar trebui citita de mai multe ori, la varste diferite, poate in acelasi timp si cu alte carti, incercand sa verifici daca esti mai eficient/interdependent sau nu aplicand propunerile facute… citind cartile care au urmat ale aceluiasi autor… si nu numai – aplicand principii si nu metode. Daca dl. Rosca considera ca ar putea “sa prinda” mai bine un cititor decat a facut-o dl. Covey, eu sunt dispusa sa incerc. Ii lipseste in aceste comentarii un lucru foarte important, in opinia mea: “mentalitatea abundentei”. Sper ca nu voi fi amenintata:) in varianta prezentata de dl. Rosca la comentariul dlui/dnei Squad, chiar daca comentariul in sine nu prezenta o prea mare valoare. Astept titlul unei carti de-a dvs., dl Rosca.
-
Andrei Rosca spune:
silvia, in legatura cu Squad nu am decat un lucru sa te intreb: daca te-as face idioata, m-ai iubi profund? Fiindca el asta a facut iar acea “amenintare” a fost modul meu de a-l ierta (alternativa era sa ii dau Ban ceea ce ar fi fost foarte corect dupa regulile bookblog.ro) :)
Deocamdata, comentariul tau e argumentat si nu jigneste, deci poti sta linistita. In ceea ce il priveste pe Dl. Rosca (oricine ar fi el, fiindca eu sunt Andrei) zic ca are dreptul sa spuna cand o carte I SE PARE proasta. Asta nu inseamna automat ca are si dreptate si, mai ales, nu inseamna ca nu accepta si pareri diferite.
In ceea ce priveste cartea lui Covey, cred ca scopul ei principal nu era “sa prinda”. Asta poate sa incerce Coelho sau Cartarescu (iar acum o sa sara lumea pe mine ca de ce i-am pus in aceeasi oala, ceea ce n-am facut). Covey ar fi trebuit sa transmita ceva iar mie nu a reusit sa imi transmita nimic.
Mai stiu oameni carora le-a placut cartea, nu am absolut nimic impotriva acestui gen de literatura (am citit zeci de carti de genul asta) insa cu Covey nu m-am inteles. Exista insa posibilitatea ca altii sa se fi inteles mai bine, dovada si comentariul tau care va ramane aici sa arate celor ce mai citesc recenzia ca exista si un alt punct de vedere.
-
Bobik spune:
nu vreau sa par reactiv, dar cred ca cei ce zic ca cartea e mediocra si ca au cetit muuulte carti motivaitonale – sunteti cam p**sti.
-
St Murgeanu spune:
Silvia, eu cred ca Squad a primit un avertisment pentru limbaj si jigniri, nu pentru ca si-a exprimat o parere contrara fata de cea a recenzorului (exista asa cuvant?:) )
in ceea ce priveste cartea, si eu am avut sincer aceeasi impresie ca si Andrei, dar citind acum impresiile celorlati, cred ca o voi reciti
totusi, cred ca Covey prezinta cel putin un lucru diferit si original fata de alti autori motivationali:
In cartea sa, Covey explica destul de simplu cum toate avantajele principiilor gandirii pozitive si ale discursurilor motivationale nu valoreaza nimic daca paradigma este gresita, daca unghiul, perspectiva din care privim lucrurile nu ne permite sa vedem faptele si cauzele in esenta lor reala. El ne da un exemplu simplu si pe intelesul oricui: daca vrei sa gasesti o anumita strada in centrul orasului Chicago, dar dintr-o eroare (de tipar, de editura, etc) harta pe care o tii in mana este a orasului Detroit, nu vei reusi niciodata sa gasesti strada respectiva, oricat de ambitios ai fi, oricat de pozitiva ar fi atitudinea, si asa mai departe. Singura posibilitate (sau prima conditie) de a gasi strada respectiva ar fi sa ai harta corecta (paradigma corecta).
-
Marius spune:
Am 41 ani, casatorit, trainer de vanzari. Am citit articolul Dlui Rosca si am ramas stupefiat…oamnei buni, chiar nimeni nu intelege Etica caracterului promovata de Covey? Chiar numai cateva “tehnici” pot fi vizualizate de Dl Rosca? Ma rog…as atasa mai repede comentariul unei doamne de mai sus…dar sunt dezgustat de comentariul Dlui Rosca si uimit cu privire la “pozitivismul” si “obiectivismul” pe care-l promovati prin afisarea unor astfel de comentarii…Recititi si parerile cititoarei de mai sus…”Nu pot sa fiu de acord cu ceea ce a scris dl. Rosca. Consider ca aceasta carte ar trebui citita de mai multe ori, la varste diferite, poate in acelasi timp si cu alte carti, incercand sa verifici daca esti mai eficient/interdependent sau nu aplicand propunerile facute… citind cartile care au urmat ale aceluiasi autor… si nu numai – aplicand principii si nu metode. Daca dl. Rosca considera ca ar putea “sa prinda†mai bine un cititor decat a facut-o dl. Covey, eu sunt dispusa sa incerc. Ii lipseste in aceste comentarii un lucru foarte important, in opinia mea: “mentalitatea abundenteiâ€. Sper ca nu voi fi amenintata:) in varianta prezentata de dl. Rosca la comentariul dlui/dnei Squad, chiar daca comentariul in sine nu prezenta o prea mare valoare. Astept titlul unei carti de-a dvs., dl Rosca.”
-
ALEXANDRU MOCANU spune:
Buna ziua, dl marius,as dori daca se poate sa discut/adresez niste intrebari legate de “trainer vanzari”. lucrez in domeniu si sunt curios de anumite chestii. se poate sa imi lasati un mesaj cu mail-il dumneavoastra sau…un nr de contact la care as putea sa va gasesc? va multumesc
-
-
Mihai spune:
Cred ca fiecare dintre noi cauta “ceva” in fiecare carte; venim cu propriile asteptari. Nu puteti judeca un autor dupa acest criteriu. Personal, am un autor preferat, John Maxwell; de la cursurile acestuia am auzit de Covey; Daca Maxwell si alti lideri activi (cititi va rog referintele de la inceputul cartii) sunt de parere ca este un lider de exceptie, ar trebui sa incercam sa invatam, nu sa etichetam. Doar asa putem scoate maximum din ORICE carte citita. Este vorba despre atitudine!
Multumesc!
-
Pingback: Mentalitatea abundentei « Psihologie
-
vali spune:
1996, cursul de birotică, anul II, Facultatatea de Management, A.S.E., Bucureşti, dl.prof.univ.dr.Ion Năftănăilă cere studenţilor să citească două cărţi: “Eficienţa în 7 trepte” şi “Reengineeringul întreprinderii” şi le dă test pentru a se asigura că le-au citit.
am luat în râs cererea, dar numai până am citit cărţile
-
Ana Haidautu spune:
Cartea lui Covey nu se adreseaza oamenilor superficiali, ci numai acelora care cauta cauza existentei lor, a legilor care ne guverneaza si ne promoveaza. Aceste legi nu sunt facute de oameni, cum nici natura nu este lucrarea omului. Natura insasi se supune acestor legi; de aceea ea este sanatoasa, proaspata si fericita, iar prin activitatea ei ni le reveleaza si noua, oamenilor.
Noi, oamenii suntem dependenti de aceste legi, si autorul ne descrie, in exemple obiective, ca necunoasterea si nerespectarea lor este cauza falimentului in care ne aflam.
Cel care aloca timp sa examineze legile naturii imuabile, intangibile, independente de vointa oamenilor si le va verifica si la corpul si fiinta sa launtrica, va intelege ca lucrarea lui Covey este obiectiva si profund ajutatoare, ca autorul este un fin cunoscator (prin experimentare)al superficialitatilor omenesti. De asemena va intelege de ce natiunile toate se afla in criza spirituala pe care singuri ne-am creat-o prin insasi legitatea liberului arbitru, care nu poate fi despartita de asumarea responsabilitatii(ca vrem sau nu, legea naturala a cauzei si efectului nu tine cont de parerea noastra; ea se manifesta automat, avandu-si sursa independenta de oameni)! Cartea ar trebui citita cu sufletul nu numai cu creierul.
A. Haidautu -
Pingback: A 8-a treaptă a înțelepciunii | Pauza mea de relaxare
-
Adrian spune:
In primul rand as vrea sa spun ca ma inscriu in grupul celor “marcati” de lecturarea acestei carti.
Multe din ideile prezentate, destul de direct si simplu, cumva reusisem sa le intalnesc deja in alte contexte, dar ceea ce imi lipsea era structura care le ordoneaza si le leaga. Covey prin aceasta carte, a reusit pentru mintea mea sa imi descrie in detaliu aceasta structura.
Pleaca cumva de jos, de la cel care parca acum trebuie sa se adapteze in ceva nou (zona de dependenta) si te poarta pana la acel punct in care umar la umar cu cei de langa tine simti ca “firezul” e pregatit sa taie copacul din doar cateva miscari (zona de interdependenta).
Iar legat de ordine, vad foarte util mesajul lui de a avea un fel de constitutie, sau altfel spus, un crez al vetii tale pe care sa il ti in “buzunar” cand calatoresti prin viata.
Noi actionam pe baza strategiilor invatate prin experiența de viata de pana acum, dar constientizarea strategiilor nu ne este foarte naturala. Definirea/scrierea acestui crez poate rezolva aceasta lipsa.As incheia cu o idee care pe mine ma pus pe ganduri, un fel de aha, si anume prezentarea etapei “Gandeste win-win”. E fascinant sa te lovesti zi de zi de oameni de tot felul si sa te uiti la colaborarea sau interactiunea cu ei prin aceasta perspectiva de win-win…
Cumva pentru mine ca rezultat al acestei noi perspective, jobul a devenit un loc in care ma bucur ca am fost azi si as vrea sa pot sa ajung si maine, nu doar familia, prietenii sau alte momente construite strict dupa placul meu au ajuns sa aibă acest privilegiu.Recomand cartea tuturor celor care vor sa se simta mai bine in rolurile vetii lor ( sot/sotie, tata/mama, angajat, prieten, …) si care vor sa fie mai eficienti.
Sorin spune:
12 June 2006 | 10:44 am
Marturisesc ca atunci cand am citit cartea, mi s-a parut ca mi se ofera ceva deosebit, ca sa constat, la sfarsit, ca n-am aflat nimic remarcabil.
Subscriu la concluzie.