Codul bunelor maniere – pentru toate varstele
Scris de Andrei Rosca • 23 May 2006 • in categoria Dezvoltare personala
Autor: Editura Calin
Rating: 
Carticica scoasa de Editura Calin poate fi considerata, in ciuda celor 130 de pagini, mai degraba o brosura mai "sofisticata" decat o carte. Acest cod al bunelor maniere este cu mult mai slab decat cel al doamnei Aurelia Marinescu prezentat aici. Regulile prezentate in carte tin mai degraba de bun simt decat de bune maniere iar abordarea subiectului nu poate fi considerata decat superficiala.
Singurele lucruri care mi-au atras atentia au fost bibliografia ce cuprinde, printre altele, Biblia si un Dictionar de psihologie sociala si, bineinteles, "profunda" cugetare de pe coperta: "Nu conta niciodata pe aprecierea obiectiva a faptelor tale, deoarece asa ceva nu exista. Oamenii te judeca conform propriilor interese ["] Nu uita ca exista foarte multe minciuni si calomnii premeditate si ca oamenii au tendinta de a-si idealiza idolii."
Cartea are totusi si o parte buna si anume aceea ca reprezinta totusi o lectura usoara care ar putea fi de mare folos parintilor ce vor sa isi "initieze" copii in "tainele" bunelor maniere. Dar, atentie ! Daca pustii au mai mult de 10-11 ani nu o recomand ! S-ar putea sa confunde cartea cu un adevarat Cod al bunelor maniere. Si nu am vrea sa se intample acest lucru.
Reviewer: Andrei Rosca
Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
gabimirea spune:
tin si eu sa adaug cateva amanunte la ce a spus Mircea
La noi in Romania cand urca o babuta in tramvai toti barbatii incepand de la sugari se ridica sa-i ofera scaunul. Daca trece un mos strada, masinile se opresc din trafic, soferii se dau jos de la volan si-l trec pe mosulet cu scaunul in cruce.
La noi oamenii vin cu aspiratorul mobil dupa ei cand ies sa plimbe cainii si dupa ce fac curatenie luna, dau cu spray-uri foarte scumpe.
Atunci cand romanii vad un tigan cu caruta cautand fier vechi, ii bat pe stalpi indicatoare cum sa ajunga la ruginiturile cautate sau ii ofera amabili un gps de localizat rable.
Hm, ce mai e la noi. Da, cresc la noi lebedele precum in piata San Marco porumbeii. Daca ai o punga de floricele imediat 12 lebede dintre care una are in loc de aripa o jumatate de mana vin sa-ti ciuguleasca din poala.
A sa nu uit de cainii comunitari, toti scoliti la universitati ecologice si pe care coafori scumpi ii frizeaza fantezi saptamanal.
Ar mai fi scrumierele din buzunare pe care oamenii le poarta ca sa nu cumva sa pice vreun pic de scrum pe asfaltul imaculat, ar mai fi gropile din carosabil ingrijite de oameniii de bine ai primariei ca niste ciudatenii exotice romanesti, ar mai fi blocurile vopsite dupa model Vanghelie, fiecare fereastra in alta culoare, stil papagal. Ce sa va mai zic de muzica romaneasca. In manele cantaretii se simt sufocati de prieteni, acum le este dor macar de un pic de dusmanie. politica… presedintele nostru este jucator de sotron, prim-ministrul trage cu prastia cu sporuri de 10 la suta la salariu in fiecare luna in populatie, senatorii intampina portarul la ora 6 diminerata – hai, nea ioane, ca avem de lucru, ce nu te grabesti… Si ar mai fi de zis, dar in bloc ce ciudat a inceput un zgomot infernal – probabil cineva schimba parchetul… asa ceva nu s-a mai pomenit in blocurile noastre curate si facute perfect din constructie.
gina spune:
12 June 2006 | 11:06 pm
aveam si eu acasa o editie mai veche a acestui cod. nu stiu de ce, dar ‘leg’ cartea asta de legile lui murphy. cred ca stateau amandoua pe noptiera si le rasfoiam cand vroiam sa ma amuz.
nabokov facea pe undeva ( cred ca in cursuri de literatura) o distinctie interesanta intre bun simt si simt comun. cred ca simtul din cartea aia ( cel putin cea pe care am citit-o eu… ) era mai degraba comun. e stupid sa ai un cod care sa impuna purtari si atitudini, trebuie sa fii un tip groaznic de lipsit de imaginatie sa le urmezi( trebuie sa fii- general vorbind ..)