Romanul adolescentului miop
Scris de Ana-Maria Petritan • 6 March 2007 • in categoria Biografii/Memorii, Integrala de autor
Autor: Mircea Eliade
Rating:
Am trait mereu sub vraja lui Eliade. De mic copil, fiind intrebata cine este scriitorul meu preferat, raspundeam Eliade, fara sa am nici cea mai vaga idee despre cine vorbesc. Poate a fost un semn a «relatiei» speciale ce a urmat.
Prima oara, paradoxal, am cunoscut cea mai dificila parte a sa, si anume cea de istoric a religiilor. Dupa cativa ani a urmat, aproape concomitent, sa-l cunosc ca scriitor de literatura fantastica si ca tanar indragostit de Maitreyi. Si tocmai cand credeam ca mai bine nu se poate, am citit Romanul adolescentului miop.
Normal, nu compar ca si valoare acest mic roman, cu marile lui opere, dar nu ii pot nega o uriasa forta si vivacitate. Desi discursul este foarte personalizat, romanul are calitatea de a permite sa ne regasim in tragediile sufletesti ale adolescentului Mircea, cu toate ca nu ii semanam nici macar in trasaturile esentiale.
In fond este vorba despre adolescenta oricarui iubitor de carti, de lumea lui interioara minunata, traita doar intre carti. Infruntarea vietii reale, dincolo de geamurile mansardei, il indeparteaza uneori pe Eliade de idealurile sale si ne dezvaluie ca si el este vulnerabil. Totusi, aceste rataciri, nu pot sa modifice esenta sufletului sau si nu-i pot altera trasatura ce-l defineste.
In Romanul adolescentului miop ni se dezgoleste cu asprime, curaj si naivitate un tanar suflet exceptional. Suntem facuti partasi la lupta lui, la victorii si esecuri, dar mai ales intelegem cum a inceput destinul unui mare om. Totul este transpus pe hartie cu multa ironie si o voita (dar tocmai de aceea nereusita) raceala si degajare.
Nu incepeti sa cititi acest roman cu gandul la celelalte opere ale lui Eliade, pentru ca e posibil sa-i ratati tot farmecul si intelesul. Cititi romanul cu inima usoara si eventual cuprinsi de nostalgia anilor de liceu. Puterea ii sta in simplitate si in naivitate... Este un roman fara final, pentru ca se sfarseste cu inceputul vietii lui Eliade.
O recenzie de: Ana-Maria Petritan
Citeste cele 35 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
cred ca fiecare dintre noi s-a regasit sau inca se mai regaseste in scrierile lui Eliade , in special in aceasta, mi-a placut realismul dar si nepasarea cateodata sau seriozitatea cu care isi tratat problemele
-
good job, ama ;)
-
Eu citeam Romanul…in preajma bacului, lasand la o parte biologia vietii (cah cah) si tare bine ma simteam…
Of, mi s-a facut iar dor…:)
Cred ca toti adolescentii s-au regasit la un moment dat in cartea asta; vorbeste prea bine despre ambitii si patimi si doruri.
mmm, ma duc sa caut partea preferata :P -
Tin minte ca am dat peste Romanul adolescentului miop in clasa a 9-a cand a fost lectura obligatorie la tema tinerete-adolescenta. Si mai stiu ca nu il gasisem sa il cumpar, nu aveam romanul, asa ca pana am terminat comentariile la el eu inca nu il citisem. Ajunsesem sa il citesc in vacanta dintre clasa a 9-a si a 10-a si sincer mi-a placut. Imi paruse rau ca nu il citisem la momentul potrivit, dar in acelasi timp imi parea bine pt ca asa am avut ocazia sa il citesc pe indelete :)
-
Eliade este la fel de actual si in 2007. Literatura lui magnifica, chiar daca uneori stangace (Romanul adolescentului miop, Gaudeamus), incanta deopotriva pe adolescenti si maturi.
Tratatul de istoria religiilor, teza de doctorat – Yoga, eseu asupra misticii indiene sau neterminata din pacate Istorie a ideilor si credintelor religioase sunt repere si piloni in domeniu. -
Pentru mine Romanul adolescentului miop a fost cartea de capatai in perioada bacului. O tineam pe birou si de cate ori simteam ca innebunesc de la atata invatat, mai citeam la intamplare cateva pagini. si parca invatam mai cu spor apoi…(asta nu puteam include si in recenzie) :)
Tratatele de istoria religiilor mi-au fost carti de referinta la licenta. Dar de cate ori citeam aceste lucrari, aveam undeva in memorie imaginea acestui Mircea, imaginea adolescentului miop. ;) -
Cartea asta mi-a nascut pofta de a citi. Si din clasa a 9-a tot citesc. Cred ca e cea care m-a schimbat, care mi-a ramas cel mai adanc in minte. Ea si “Cel mai iubit dintre pamanteni”. Bun review, mai ales ultimul aliniat.
-
Romanul adolescentului miop… Pot sa spun ca mi-a placut foarte mult. M*am recunoscut aproape pe fiecare pagina.
Acum particip la un concurs ,,La izvoarele intelepciunii” consacrat lui Eliade. A trebuit sa citesc si ,,Romanul adolescentului miop” si alte 5 romane de-ale lui Mircea Eliade.
Ma simt cam incomod sa intreb, dar se poate de citit vreun roman aici pe net? SAU PE ACEST SITE? Va multumesc anticipat pt raspuns. -
si mie mi-a deschis pofta de lectura romanul adolescentului miop. si tot intr-a 9a. de fapt in vacanta dinainte de clasa a 9a cand auzisem k face parte din lecturile obligatorii, iar eu vroiam sa incep liceul cat se poate de bine. din pacate nu am ajuns sa discutam despre ea la clasa. dar eliade este preferatul meu si acum, desi mai mult decat romanul adolescentului miop mi-a placut noaptea de sanziene – as reciti-o oricannd, de multe ori. de fapt mai citesc cateva pagini, asa aleator din cand in cand, ma face sa ma simt atat de bine..
-
este frumos acest roman
-
as dori sa-l citesc si eu, dar nu stiu de unde sa- iau.Daca stiti dati un mail pe adresa [email protected]
-
Unul dintre cele mai frumoase romane citite pana acum. L-am terminat acum 1 saptamana, am 18 ani. Prin acest roman Eliade ne permite sa patrundem in universul lui si sa-l cunoastem mai bine!
-
eu nu consider adevarat nimic din ce s-a scris mai sus.
acest roman nu este unul comun, un roman de consum in care fiecare dintre indivizi se ”regaseste” intr-un anumit moment al vietii in ipostaza protagonistului. mediocritatea pe care o detesta Mircea Eliade poate fi cu adevarat inteleasa doar de cei care simt la randul lor aceata vibratie a cotidianului sufocant. utopia realului, casatoria din necesitate, gramezile de copii turnati la fiecare an nu pot fi sesizate cu adevarat decat de cei pentru care prezentul, realul nu exista!! pentru cei care nu isi regasesc sufletul in acest univers al mediocritatii, pentru cei asemenea lui Mircea Eliade. Naomi -
mediocritatea omenirii….
-
Probabil majoritatea dintre noi am citit “Romanul adolescentului miop” in liceu, in 2-3 seri in care am ignorat teme la mate sau fizica, lasandu-ne cuprinsi de magia romanului.
Sa fiu sincera, nu iti impartasesc punctul de vedere, Naomi, sau cel putin nu asta e impresia pe care mi-a lasat-o cartea. Poate ar fi timpul sa o recitesc… -
misto.fb. comentariul. fortza LMV ploiesti. fortza TAGA SI OPRESCU
-
asta e un roman d rahat oameni buni
-
e un roman d rahat oameni buni
-
am citit si eu cartea …la inceput mai mult silita d profa d rom dar p parcurs mi-am dat seama cata valoare are de fapt cartea pe care o citeam…..inca mai fac referate la romana despre adolescenta…..
-
MIE MI SE PARE UN ROMAN PLICTISIOR FARA NICI UN PIC DE AVENTURA NU MERITA CITIT
-
NU CITITI ROMANUL VA PIERDETI VREMEA VA SPUN EU CA SI EU AM PIERDUT-O DEGEABA CE MAI PROASTA CARE PE CARE AM CITITO SI AM CITIT FF MULTE
-
cind am inceput sa citesc romanul am observat ca in viata mea a inceput o schimbare anume prin faptul ca in visele mele a inceput sa imi schim comportamentul fata de baiati si fata de sex si spre sfirsit am inceuput sa ma intilnesc cu baiatul viselor melea si nu-mi pare rau ca am pierdut timpul in zadar cartea este superrr…. eliade rulettttzzzzz
-
mie unul mi-a ramas mintea la niska.si nu pot sa cred cat prinde la fete acest mizantrop cu suflet zdrobit dintr-o ambitie nebuna.cand am citit cartea am fost dezgustat de autor desi am gresit oarecum fiind constient de firea lui ..sucita.totusi ma intreb uneori daca a meritat sacrificiul.poate ca totusi l-a pedepsit cineva,undeva acolo sus nelasandu-l sa se bucure de viata de familie decat 10 ani.si ma mai intreb cat a scrasnit din dinti departe de tara pe care chiar a iubit-o.. oare la asta visa in adolescenta?
-
Sunt in clasa a9a shi am citit acest roman.Cartea este un ansamblu de informatii,pareri,opinii relatate de autor in legatura cu personaje shi evenimente reale,de ce totushi se numeste “roman”?Dupa cum bine shtim, romanul este o opera de fictiune ,in care se intalnesc numeroase conceptii shi trairi ce apartin imaginatiei creatoare.Astept raspuns la acesta intrebare.
Din punctul meu de vedere Eliade a avut asteptari mult prea mari de el.Era mult prea confuz…..era o fire cam ciudata,se simtea bine atunci cand era singur.Mnsarda ii era singurul prieten,refuzand toate ispitele adolescentei.
Iubesc cartile:x….sper sa imi puteti raspunde la intrebare shi sa-mi recomandati shi alte carti pe care sa le citesc !
b’bye:* -
Intai renunta la “shi” …
-
Ce vremuri… Atunci cand am citit acest roman mi-am permis sa visez…Eram elev intr-un liceu care imi bloca imaginatia si romanul lui Eliade a fost primul roman citit care mi-a dat increderea de a rupe plafonarea mediului in care ma aflam…
Cartea o recomand tuturor tinerilor…are “un ceva” neintalnit in alte romane. -
genial . sunt clasa a9a si… ma gandeam sa incerc ceva diferit. asa a si fost. ceva total diferit de ceea ce citisem pana acum si care m-a marcat profund. ma intreb ce s-a intamplat cu Niska… Va recomand cu caldura romanul.
-
Am auzit de romanul acesta de cateva ori dar nu m-a ispitit.Eu nu prea eram cu cititul inainte,pana cand am descoperit intr-o carte de limba romana niste fragmente si m-au fermecat.Mi-am zis ca,aceasta carte trebuie sa-o citesc urgent,ceea ce am si facut.Acum am terminat-o si imi pare rau pentru ca urasc finalurile.Mi-am descoperit si eu sufletul in acest roman.Il iubesc!As fi vrut ca eliade sa ne mai ofere niste informati despre nonora si niska nu sa terimine promt.In rest,minunat!Merita citit!
-
Eliade este unul din cei mai buni scriitori romani,am citit multe din cartile lui,”Romanul adolescentului miop” fiind poate cea mai realista.
Am vrut sa citesc si :Isabel si apele diavolului” insa nu am gasit-o,poate ma puteti ajuta cu o varianta electronica.
Multumesc anticipat! -
sunt plictisitoareunele capitole……..
-
Eliade este proaspat indiferent de vreme. Este exceptional tocmai fiindca este simplu.
Personaje snoabe de genul Naomi ar trebui sa-si extinda experienta atat culturala cat si de viata inainte sa judece.’get a life honey”
Valoarea lui Eliade este de necontestat. -
sincer…mie nu mi-a placut. am trecut de jumatate, dar nu am avut rabdare sa o termin. mi se pare mai mult un roman psihologic, plictisitor. de eliade am mai citit Maitreyi si Domnisoara Christina, care mia-u placut foarte mult. si sunt constienta ca imi va trebui la scoala (trec a 9-a) dar…:-??
-
Eliade este proaspat indiferent de vreme. Este exceptional tocmai fiindca este simplu.
Personaje snoabe de genul Naomi ar trebui sa-si extinda experienta atat culturala cat si de viata inainte sa judece.’get a life honey”
Valoarea lui Eliade este de necontestat. -
Este o carte foarte plictisitoare si care ma enerveaza la culme, e fara noima, nu o suport. Nu o recomand nimanui!!!
Viorel spune:
6 March 2007 | 11:02 am
E un review bun pentru o carte pe care-am iubit-o de la cap pana la coada, citita fiind “la vremea ei”, in perioada similara celei traita de personajul principal. Ultimul capitol e un fel de semn de punctuatie pentru intregul discurs al tineretii, un fel de renastere din cenusa riscului de a deveni mediocru, un fel de curaj de a trai pe propriile picioare intr-o lume care nu accepta ADEVARUL decat daca-l scrii cu majuscule.
Felicitari!